Republica Moldova – 27 de ani de independenţă
La 27 de ani de la proclamarea independenţei, Republica Moldova nu traversează cea mai bună perioadă a fragilei sale statalităţi.
Ştefan Stoica, 27.08.2018, 11:25
27 August 1991: pe harta Europei apărea un nou stat, Republica Moldova, creat pe o parte a
teritoriilor româneşti răsăritene înglobate forţat în Rusia sovietică, în 1940.
România convalescentă după comunism a fost prima ţară care a recunoscut noua
republică. După 27 de ani, România membră a UE şi NATO este cel mai înfocat
pledant în favoarea integrării europene a micului stat vecin, majoritar
românofon, în acord cu aspiraţiile declarate ale autorităţilor de la Chişinău.
Şi promite să rămână aşa şi în perioada în care va asigura preşedinţia
semestriala a UE, în prima jumătate a anului viitor.
Cele aproape 3 decenii
scurse de la proclamarea independenţei nu au fost de prosperitate şi pace
socială. În 1992, Transnistria, sprijinită de Moscova, iese de sub autoritatea
Chişinăului în urma unui conflict soldat cu sute de morţi. Statutul regiunii
estice nu este nici acum reglementat. Au urmat crize
economice acute care i-au consolidat republicii Moldova postura nedorită de cel
mai sărac stat european şi au provocat o migraţie externă masivă. Convulsiile
interne şi protestele de amploare au determinat schimbări la vârful politicii
şi al administraţiei. După ce îşi declarase, în 2009, ca principal obiectiv extern
apropierea de Uniunea Europeană, Republica Moldova a obţinut o serie de succese
importante în acest sens, principalul fiind anularea regimului de vize şi
semnarea acordului de liber schimb cu statele uniunii.
Relaţiile cu
Bruxelles-ul s-au răcit însă după dispariţia a cel puţin 1 miliard de dolari
din sistemul bancar al Republicii Moldova, în 2014, intrarea în impas a reformelor,
între care şi cele obligatorii din justiţie. La acestea s-a adăugat alegerea
unui preşedinte pro-rus în 2016. Partenerii occidentali ai Chişinăului s-au
arătat îngrijoraţi de renunţarea la vechiul model electoral, bazat pe liste de
partid şi trecerea la un sistem mixt. Nemulţumirile lor au atins punctul
culminant după anularea, pe temeiuri discutabile, a alegerilor pentru primăria
capitalei, câştigate de liderul platformei pro-europene DA, Andrei Năstase.
Restanţele în construcţia statului de drept, a democraţiei şi a unei economii
sănătoase fragilizează în continuare micul stat răsăritean şi alimentează
temerile cu privire la viitorul acestuia. Este ceea ce ştiu bine simpatizanţii opoziţiei pro-europene.
Mii dintre aceştia au participat, duminică, la un protest faţă de Guvernul de
la Chişinău, organizat de Mişcarea de Rezistenţă Naţională ACUM, creată după
anularea alegerilor din capitală. Participanţii
la miting au denunţat corupţia celor de la putere şi au cerut demisia
Guvernului Filip, considerat responsabil pentru înrăutăţirea situaţiei
cetăţenilor şi pentru izolarea Republicii Moldova pe plan european. Foarte
mulţi din cei tineri au fost alungaţi de acasă. Iar noi rămânem din ce în ce
mai puţini. Nu mai putem să fim minţiţi de acest regim corupt, nu mai putem să
fim furaţi de acest regim autoritar, nu mai putem educa copii cu salarii sub
nivel de existenţă, nu putem să-i lăsăm să ne umilească în continuare, a
spus Maia Sandu, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate.