Condamnare pentru liderul majorităţii
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, în primă instanţă, pe liderul social-democrat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, la închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu.
Ştefan Stoica, 22.06.2018, 13:26
Cutremur pe scena politică de la Bucureşti: Liviu Dragnea, omul forte al PSD şi al coaliţiei de stânga la putere, a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Sentinţa nu e definitivă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a validat, în primă instanţă, acuzaţiile DNA potrivit cărora, pe când era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman (sud), Dragnea a dispus angajarea fictivă a două membre de partid la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Acestea au fost retribuite din bani publici, deşi ar fi lucrat exclusiv pentru PSD.
Dacă se confirmă, va fi a doua condamnare pentru Dragnea după cea de 2 ani cu suspendare pentru tentativă de fraudă electorală. Aceasta a fost primită în 2016 şi are legătură cu implicarea sa în referendumul din 2012 de demitere a fostului preşedinte Traian Băsescu. Partidele româneşti nu-şi impun decât declarativ criterii de integritate, astfel că Liviu Dragnea a fost mandatat, în ciuda condamnării, să dirijeze PSD în alegeri. Iar cel condamnat penal pentru tentativă de fraudă electorală a condus PSD spre cel mai răsunător succes electoral din ultimele 2 decenii.
Şi acum, membri proeminenţi ai partidului, între care premierul Viorica Dăncilă, îi sunt alături. Ei invocă fie prezumţia de nevinovăţie de care liderul PSD trebuie să aibă parte până la sentinţa definitivă, fie un presupus act de răzbunare politică căruia i-ar fi căzut victimă Dragnea. E mai vechea obsesie legată de aşa-zise forţe oculte din servicii şi DNA despre care social-democraţii spun că îi persecută sistematic. Partenerul de coaliţie, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, afirmă şi el că trebuie să funcţioneze prezumţia de nevinovăţie.
Opoziţia de dreapta cere, în schimb, ca Liviu Dragnea să părăsească toate funcţiile publice pe care le ocupă. Liderul liberal, Ludovic Orban, îi invită pe parlamentarii majorităţii PSD – ALDE să se delimiteze de preşedintele social-democrat şi să se alăture moţiunii de cenzură iniţiate de PNL. La rândul ei, Uniunea Salvaţi România consideră că este inacceptabil ca Dragnea, pe care-l numeşte, cităm ” infractor cu două condamnări penale”, să rămână în una din cele mai importante funcţii de conducere ale statului.
Strada, animată din nou de proteste împotriva controversatelor modificări pe care puterea le-a adus legilor justiţiei şi codurilor penale a jubilat la aflarea sentinţei. În Bucureşti şi în ţară au avut loc joi ample manifestanţii, condimentate cu lozinci împotriva PSD şi a liderului său. Oamenii au cerut nu doar demisia acestuia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Ei vor demisia guvernului, dizolvarea parlamentului şi alegeri anticipate. Liviu Dragnea se clatină şi, odată cu el, partidul şi coaliţia la putere. Primul test major de rezistenţă va fi miercuri, la votul asupra moţiunii de cenzură.
Modul considerat autoritar în care Dragnea a condus PSD a determinat dezertări din partid. Pentru critici, Dragnea nu a reprezentat decât promisiunea unei modificări radicale a întregii arhitecturi instituţionale şi legislative pe care se sprijină Justiţia, în sensul preluării controlului asupra acesteia. Sentinţa de joi ar echivala, în acest caz, cu eşecul demersului. Este un verdict favorabil Justiţiei, pentru că-i confirmă neatârnarea politică.