Divergenţe privind legislaţia pe justiţie
Consiliul Superior al Magistraturii din România a dat, joi, un aviz negativ în cazul proiectului Legilor justiției, variantă trimisă spre analiză de către Parlament.
Mihai Pelin, 10.11.2017, 12:00
Proiectul de modificare al Legilor Justiţiei continuă să stârnească controverse la Bucureşti, după ce a fost discutat recent, şi la Bruxelles, unde ministrul de resort, Tudorel Toader s-a întâlnit inclusiv cu prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans. Cele trei legi importante care guvernează funcţionarea sistemului – statutul judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Suprem al Magistraturii şi organizarea judiciară – trebuie puse în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României şi astfel, a venit rândul CSM-ului să se pronunţe. Cum era de aşteptat, magistrații au respins acest proiect, asumat de parlamentarii PSD și ALDE care formează coaliţia de Guvernare. Avizul este însă consultativ, iar parlamentarii nu sunt obligați să țină cont de el.
În cadrul dezbaterilor, membrii CSM au subliniat că şi-ar dori un dialog mai real şi onest cu membrii Legislativului, astfel încât pachetul de Legi ale justiţiei să vină în ajutorul magistraţilor, mai ales că este nevoie de progres şi de schimbare în acest domeniu. O dezbatere cu final știut – a fost reacția lui Tudorel Toader, imediat după avizul dat de CSM. Nemulţumit, el i-a acuzat pe unii dintre magistrații că au folosit limbaj dublu și că au decis să respingă chiar propuneri venite din partea Consiliului. Chiar și așa, el s-a declarat convins că parlamentarii din comisia specială vor ține cont de unele dintre argumentele care vor însoți avizul CSM.
Până acum, DIICOT (parchetul antimafia), DNA și Parchetul General s-au pronunțat împotriva proiectului de modificare a legilor justiției. Aceeași opinie au avut-o și Asociația Procurorilor din România și Forumul Judecătorilor. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis critică proiectul. El consideră că unele dintre prevederile cuprinse în așa-numitul pachet al legilor justiției sunt bune, oportune și necesare, dar atrage atenția că este vorba și de o ciopârțire, referindu-se la pragul valoric impus pentru a defini abuzul în serviciu. Potrivit formei actuale a proiectului, şeful statului rămâne în procedura de numire a şefilor de parchete, după ce iniţial fusese scos, însă nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General, ceea ce ar reduce atribuţiile DNA. Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, o structură care ar urma să se înfiinţeze. Proiectul Legilor justiţiei a suferit unele modificări în Parlament, faţă de forma iniţială transmisă de ministerul Justiţiei.