Ucraina – după promulgarea noii legi a Educaţiei
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promulgat controversata Lege a Educaţiei.
Roxana Vasile, 26.09.2017, 11:41
După ce, în martie 2015, preşedintele României, Klaus Iohannis, a mers în vizită oficială la Kiev, omologul ucrainean, Petro Poroşenko, s-a aflat, în aprilie 2016, la Bucureşti. Discuţiile au fost descrise drept fructoase, pe măsura bunei vecinătăţi şi a susţinerii politice constante a României pentru statul greu încercat de conflictul sângeros generat de rebelii pro-ruşi din est. Problema minorităţilor nu a fost ocolită. Atât România, cât şi Ucraina afirmau, la vremea respectivă, rolul important pentru relaţia lor bilaterală al minorităţii româneşti din Ucraina, care însumează circa 500 de mii de persoane, şi al celei ucrainene din România.
Aceasta din urmă beneficiază de un sprijin considerabil din partea statului român – aproximativ 1,6 milioane de euro pe an. Or, Klaus Iohannis îi vorbea lui Petro Poroşenko despre nevoia ca şi Kievul să răspundă mai bine necesităţilor şi doleanţelor românilor din Ucraina. Numai despre aşa ceva nu poate fi vorba, în condiţiile în care, luni, liderul de la Kiev a decis să promulge controversata Lege a Educaţiei.
Criticat de autorităţile din România, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi etnice în republica ex-sovietică, actul normativ întăreşte, în colegii şi licee, învăţământul în limba ucraineană în detrimentul celui în limbile minorităţilor. Nimic nu l-a făcut pe Petro Poroşenko să se răzgândească să îşi pună semnătura pe legea adoptată de Rada Suprema la începutul lunii septembrie!
Recent, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, împreună cu omologii săi din Bulgaria, Grecia şi Ungaria, au transmis şefului diplomaţiei din Ucraina, Secretarului General al Consiliului Europei şi Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale o scrisoare comună prin care îşi exprimau îngrijorarea faţă de adoptarea proiectului de Lege a Educaţiei şi cereau asigurarea protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale. Avocatul Poporului din România a anunţat, şi el, că s-a sesizat din oficiu în cazul documentului.
Parlamentul României a adoptat, în unanimitate, o declaraţie prin care a solicitat Kievului soluţionarea rapidă a situaţiei, iar preşedintele Iohannis, în semn de protest, şi-a anulat vizita pe care trebuia să o facă, în curând, la Kiev – lucru pe care i l-a comunicat personal omologului său, pe care l-a întâlnit la Adunarea Generală a ONU.
Cât despre comunitatea de români din Ucraina, aceasta a vorbit despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ‘ucrainizare’ a minorităţilor etnice. E drept că predarea în limba ucraineană este o miză importantă în regiunile estice controlate de rebelii separatişti pro-ruşi, însă, nu puţini sunt cei care cred că actuala lege ar putea genera noi tensiuni şi instabilitate în ţară. Kievul a promis că atitudinea sa faţă de minorităţile naţionale nu se va schimba, că va corespunde obligaţiilor sale internaţionale şi va fi în concordanţă cu standardele europene.
