România – Germania, relaţie privilegiată
La scurt timp după ce a fost la Washington şi chiar înainte de a participa la lucrările Consiliului European de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis bifează, la Berlin, o altă bornă esenţială pentru politica externă românească.
Bogdan Matei, 20.06.2017, 12:51
În 2017, se împlinesc 50 de ani de când Bucureştiul, pe atunci comunist, stabilea relaţii diplomatice bilaterale la nivel de ambasadă cu Republica Federală Germania şi 25 de ani de la semnarea Tratatului privind cooperarea şi parteneriatul în Europa dintre România postcomunistă şi Germania reunificată. Fie inamică, aşa cum a fost în timpul primului război mondial şi în ultimele luni ale celui de al doilea, fie aliată în NATO şi parteneră în UE, precum astăzi, Germania le-a inspirat întotdeauna românilor respect şi admiraţie. Eficienţa şi seriozitatea germane sunt proverbiale aici şi nu întâmplător sloganul electoral cu care Klaus Iohannis a câştigat, în 2014, alegerile prezidenţiale promitea o Românie a lucrului bine făcut.
Membru al comunităţii germane din România, descendent al coloniştilor saxoni veniţi în Transilvania în Evul Mediu, preşedintele Iohannis e, constată comentatorii, foarte în largul său la Berlin. El a discutat, luni, cu omologul său, Frank-Walter Steinmeier, şi cu cancelarul Angela Merkel atât despre relaţiile bilaterale privilegiate, cât şi despre starea Uniunii Europene şi a raporturilor transatlantice. În contrast cu răceala vizibilă instalată recent între Berlin şi Washington, vizita de luna aceasta a preşedintelui României la Casa Albă şi discuţiile sale cu Donald Trump au fost evaluate drept un mare succes de politică externă.
Klaus Iohannis a repetat şi la Berlin că: “Relaţia transatlantică nu este o opţiune politică sau diplomatică. Relaţia transatlantică este la baza civilizaţiei noastre de tip democratic şi trebuie păstrată, ca atare, foarte, foarte bine. Încet, încet, impresia mea este că foarte multă lume înţelege că a merge spre slăbirea relaţiei este o mare eroare şi cam toţi sunt pe un discurs politic care duce, cu siguranţă, către o reîmbunătăţire a acestei relaţii, fiindcă Europa are nevoie de America şi invers, şi între NATO şi Uniune trebuie să apară colaborări cu efect de sinergie şi nu altceva.”
Angela Merkel a apreciat, la rândul său, că relaţia dintre Europa şi America trebuie să rămână foarte bună, iar Uniunea Europeană şi NATO nu trebuie percepute drept concurente. Ea nu şi-a ascuns satisfacţia că Bucureştiul şi Berlinul au puncte de vedere similare în dosare sensibile, precum Brexitul, protecţia frontierelor comunitare, migraţia sau terorismul.
Cancelarul federal consideră că România a facut progrese importante în ceea priveşte funcţionarea statului de drept şi, într-o aluzie străvezie la convulsiile politico-judiciare de la Bucureşti, a atras atenţia că o slăbire a ritmului în lupta anticorupţie n-ar fi o idee bună. Preşedintele Iohannis a dat, de altfel, asigurări la Berlin că noua criză politică nu va afecta politica externă a României şi nici angajamentele acesteia în NATO şi Uniunea Europeană.