Rezultatele alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova
Suspansul persistă la Chişinău şi va fi spulberat abia pe 13 noiembrie, când liderul socialiştilor rusofili, Igor Dodon, şi candidatul partidelor pro-europene, fosta ministra reformatoare a Educaţiei Maia Sandu, îşi vor disputa al doilea tur al alegerilor
România Internațional, 31.10.2016, 12:33
Aşa cum prevedeau toate sondajele, liderul socialist pro-rus Dodon a câştigat prima rundă, de duminică, a alegerilor prezidenţiale. Mai puţin previzibilă a fost, însă, diferenţa categorică, de circa 10 procente, cu care a devansat-o pe pro-occidentala Maia Sandu şi care i-a conferit aplombul de a afirma, după închiderea urnelor: Aceste alegeri au demonstrat foarte clar că liderul opoziţiei socialiste se bucură de cea mai mare încredere din partea cetăţenilor Republicii Moldova.” În replică, fosta ministra reformatoare a Educaţiei nu şi-a ascuns satisfacţia că va juca finala: Eu cred că noi, astăzi, ne putem mândri cu o primă victorie. Am făcut un prim pas către o viaţă demnă pe care merităm noi cu toţii să o trăim aici, în Republica Moldova.”
Comentatorii sunt unanimi în evaluarea că urmează două săptămâni intense, în care fiecare dintre candidaţi va trebui nu doar să-şi securizeze bazinul electoral, ci să-l amplifice. Din acest punct de vedere, spun ei, cea care poate creşte în intenţiile de vot e Sandu. Dintre cei şapte aspiranţi ieşiţi din cursă după primul tur, unul singur, Dmitri Ciubaşenco, împărtăşeşte rusofilia lui Dodon. Toţi ceilalţi sunt adepţi ai orientării pro-occidentale şi e de aşteptat ca, de la promotorii reunificării cu România Mihai Ghimpu şi Ana Guţu la fostul premier Iurie Leancă, cel care încheia acum doi ani acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, ei să-şi îndemne suporterii s-o voteze pe Sandu în turul doi.
Aceasta e, însă obligată, remarcă sociologii, să convingă tineretul să iasă la urne. În primul tur, peste jumătate din electorat nu s-a arătat interesat de alegeri, deşi au fost primele în ultimii 20 de ani la care cetăţenii au putut vota direct şeful statului, desemnat, până acum, de Parlament.
Rata de participare la alegeri a fost de aproximativ 49%, cea mai joasă din istoria de un sfert de veac a alegerilor din Republica Moldova. Aproape 30% dintre votanţi au fost din categoria de vârstă 56 – 70 de ani, mulţi nostalgici ai Uniunii Sovietice, în timp ce tinerii între 18 şi 25 de ani, adepţi ai valorilor occidentale, au votat în proporţie de sub 10 procente.
Potrivit experţilor, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, numărul redus al celor care s-au prezentat la urne e cauzat mai ales de decepţia cetăţenilor faţă de situaţia din republică. Turul doi e decisiv nu doar politic, ci şi geopolitic. Alegerea lui Dodon, un românofob şi antieuropean virulent, ar îngropa, din nou, pe termen nedeterminat, aspiraţiile europene ale Chişinăului.
Liderul socialist promite să schimbe vectorul politicii externe, să întoarcă spatele Bruxellesului şi să integreze republica în Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan. S-ar pierde, astfel, şapte ani de eforturi pe care forţele pro-europene, ajunse la guvernare în 2009, le-au întreprins pentru a scoate Chişinăul de pe orbita Moscovei şi a-l apropia de Europa.
