De la brigada multinaţională la înzestrarea armatei
Bucureştiul face demersuri pentru constituirea unei brigăzi multinaţionale pe teritoriul României.
Roxana Vasile, 29.07.2016, 13:04
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a convenit, la începutul acestei săptămâni, asupra formării unui grup de lucru inter-instituţional care să se ocupe de demersurile privind constituirea unei brigăzi multinaţionale a NATO în România. Aceste demersuri sunt multiple, unele foarte complicate: este vorba, între altele, de asigurarea condiţiilor, conform standardelor aliate, oferite de ţara-gazdă pentru a putea primi soldaţi veniţi din altă parte, precum şi de discuţii active în plan militar şi diplomatic.
Există, deja, răspunsuri favorabile, fără să se fi concretizat, însă, toate, din partea a cel puţin şase membri ai Alianţei. Se ştie că Polonia va trimite o companie, iar Bulgaria în jur de 400 de militari. Joi, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a adus lămuriri suplimentare: “Brigada multinaţională se va aşeza pe un pivot reprezentat de o brigadă românească existentă. Nu aş putea să dezvălui unde este ea amplasată, însă ea există. Mai mult, este la un nivel de pregătire foarte ridicat după standardele NATO şi, de asemenea, este echipată cu tehnică modernă de luptă. Nivelul ei de încadrare e de peste 3.000 de militari.”
Aşa cum declara preşedintele Klaus Iohannis, autorităţile de la Bucureşti sunt ambiţioase, iar militarii români au propus martie sau aprilie ca perioadă de constituire a brigăzii multinaţionale. Conceptul NATO de securitate avansată pe flancul estic, decisă, de curând, la summitul de la Varşovia şi care vizează în mod direct România, prevede, totodată, întărirea prezenţei aliate prin două componente, maritimă şi aeriană, în zona Mării Negre.
Afirmarea importanţei strategice sporite a Mării Negre reprezintă o premieră, ceea ce l-a făcut pe ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, să afirme: “Este pentru prima dată când Marea Baltică, nordul Atlanticului şi Marea Neagră sunt tratate pe picior de egalitate, ca zone de importanţă strategică pentru securitatea întregii Alianţe.”
România, conştientă de necesitatea întăririi securităţii în actualul context geo-politic internaţional extrem de complicat, va continua acţiunile de finanţare a armatei sale. În acest scop, Bucureştiul va aloca 2% din PIB pentru Apărare în 2017 şi vrea să menţină acest nivel timp de un deceniu. Relevantă este structurarea acestui buget, anul acesta, de pildă, aproape o treime din bani fiind direcţionaţi pentru înzestrare şi modernizare.
Un efort financiar considerabil este făcut pentru forţele navale, în speţă pentru modernizarea celor două fregate româneşti şi pentru posibila achiziţionare a unor corvete multirol. Este în pregătire şi lansarea unor acorduri pentru achiziţionarea de vehicule de diverse tipuri destinate forţelor terestre. Tot pentru forţele terestre, este continuată dotarea cu sisteme informatice şi de comunicaţii performante.