Alegerile locale din România
În România, prima mare bătălie electorală a anului, localale, s-a consumat duminică. Cine a câştigat alegerile locale?
Florentin Căpitănescu, 06.06.2016, 13:11
Alegerile locale desfăşurate duminică nu au făcut decât să confirme tendinţele conturate în ultimele luni pe scena politică românească. PSD, de stânga, a obţinut la nivel naţional circa 40% din mandatele puse în joc, la un ecart confortabil, de peste 10 procente, faţă de rivalul său, PNL, în pierdere de turaţie în ultimul an şi jumatate, după ce candidatul său, Klaus Iohannis, s-a impus la prezidenţialele din 2014.
La Bucureşti, considerat, până nu demult, un bastion tradiţional al Dreptei, PSD a luat tot caimacul, după ce a reuşit să pună mâna pe Primăria Generală, precum şi pe toate cele şase de sector. Victoria candidatului său la primăria mare, Gabriela Vrânceanu Firea, fostă jurnalistă, cu o ascensiune rapidă în cariera politică, întinsă pe doar patru ani, aduce o dublă premieră. Ea va fi prima femeie primar din istoria Metropolei şi, totodată, primul candidat de pe listele PSD care reuşeşte să-şi adjudece cel mai important mandat din administraţia locală românească.
Pe locul doi s-a clasat revelaţia acestor alegeri, Nicuşor Dan, un ong-ist cu ştate vechi, implicat activ în lupta cu neregulile comise la Primarie în ultimii ani. Încrezător în potenţialul formaţiunii pe care a creat-o recent şi încurajat de scorul obţinut, Nicuşor Dan a declarat că îşi doreşte ca Uniunea Salvaţi Bucurestiul (USB) să devină relevantă la nivel naţional. Creşterea influenţei sale în rândul electorilor bucureşteni coincide cu reculul puternic al PNL (centru-dreapta), considerat marele perdant la Capitală.
Victimă a propriilor opţiuni, după ce liderii săi au nominalizat nu mai puţin de patru candidaţi, PNL se află într-o situaţie delicată, mai ales în perspectiva legislativelor din toamnă. De altfel, candidatul său la Primărie, Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei, şi-a anunţat, deja, demisia de la conducerea PNL Bucureşti.
În Consiliul General, cele mai multe voturi disponibile va avea PSD, împreună cu aliatul său junior UNPR, în timp ce USB şi PNL – cred observatorii – îşi vor asuma rolul Opoziţiei.
Pe de altă parte, alegerile de duminică au fost marcate de un absenteism îngrijorător, în special în marile oraşe. La Bucureşti, de exemplu, rata de participare a fost de 33%, cea mai scăzută din ţară, potrivit Biroului Electoral Central. La nivel naţional, şi-au exprimat opţiunea sub 50% dintre cei înscrişi pe listele electorale, o rată de prezenţă mai mică decât la scrutinul precedent, în 2012.
La fel de îngrijorător este şi faptul că, deşi lupta anticorupţie se bucură de un larg sprijin în societate, unii primari cu dosare penale deschise pentru fapte de corupţie au reuşit să câştige un nou mandat. S-a întâmplat la Braşov (centru), cu George Scripcaru, la Craiova (sud), cu Lia Olguţa Vasilescu, sau la Baia Mare (nord), unde Cătălin Cherecheş a fost reconfirmat chiar dacă se află în spatele gratiilor. Emil Boc, la Cluj (nord-vest), Gheorghe Falcă, la Arad (vest) şi Nicolae Robu, la Timişoara (vest), sunt printre edilii care au înnodat mandatele.
În schimb, feţe noi au apărut în oraşe precum Constanţa (sud-est), Iaşi (nord-est) sau Sibiu (centru). Marea controversă în organizarea scrutinului a fost alegerea primarilor într-un singur tur, măsură care – susţin analiştii politici – pune sub semnul intrebării legitimitatea multora dintre viitorii responsabili locali. Peste 250 de mii de candidaţi şi-au disputat funcţiile de primari şi de consilieri locali ai celor aproape 3.200 de oraşe şi comune şi, respectiv, de membri ai celor 41 de consilii judeţene.