O lege controversată
Legea dării în plată a fost adoptată de Camera Deputaţilor de la Bucureşti, care este for decizional în acest caz.
Mihai Pelin, 14.04.2016, 13:10
Legea dării în plată a fost
adoptată de Camera Deputaţilor de la Bucureşti, care este for decizional în acest caz. Potrivit actului normativ, persoanele
care au credite şi care nu mai pot plăti ratele pot ceda băncii locuinţa, fără
a mai rămâne datori cu alte sume. Legea se va aplica celor care au
contractat un împrumut cu scopul de a achiziţiona sau a construi o locuinţă,
precum şi celor care au garantat un credit cu un imobil care are destinaţie de
locuinţă.
În urma reexaminării solicitate de către şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
stabilit, de asemenea, aplicarea prevederilor doar pentru creditele care, la
momentul acordării, nu depăşeau echivalentul a 250.000 de euro.Principala modificare faţă de
proiectul iniţial constă în exceptarea programului Prima casă, care
facilita accesul populaţiei la creditele ipotecare.
Băncile nu vor mai fi la fel de
inflexibile după adoptarea acestei controversate legi şi vor fi nevoite să
ajungă la înţelegeri cu clienţii, apreciază reprezentanţii
celor
care au contractat credite în valută. Ei susţin însă că nu se aşteaptă ca
băncile să se grăbească să aplice prevederile dării în plată.
În opinia unuia dintre
iniţiatorii proiectului, deputatul
liberal Daniel Zamfir, legea nu a fost gândită
împotriva sistemului bancar ci îşi propune să aducă un echilibru între clienţi
şi bancă. El susţine că cei care au datorii nu sunt
doar oameni din categorii defavorizate, ci şi cetăţeni activi care au chiar mai
multe locuri de muncă, dar din cauza clauzelor abuzive nu îşi mai pot plăti
ratele la bancă.Legea stabileşte clar categoria persoanelor care vor beneficia
de darea în plată, a explicat, Daniel Zamfir: Beneficiază doar
persoanele fizice care au calitatea de consumatori, nu şi persoanele fizice
care au luat credite în vederea derulării unor afaceri. De asemenea, de lege
vor beneficia şi cei care au fost deja executaţi silit.
În
schimb, nu vor beneficia de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o
hotărâre definitivă, pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.Toate grupurile parlamentare şi-au exprimat susţinerea pentru această
lege, subliniind că de prevederile ei vor beneficia
majoritatea celor care au luat împrumuturi cu ipotecă.
În schimb, bancherii avertizează că aceasta este retroactivă si neconstitutională, iar
aplicarea ei la portofoliul de credite în derulare încalcă principiul
constituţional al neretroactivităţii legii, ceea ce ar putea duce la declasarea
României şi la creşterea costurilor de finanţare.
Calculele BNR arată că
aplicarea legii presupune o pierdere de 2,8 miliarde de lei (626 de milioane de
euro), în condiţiile în care 97.500 de ipoteci s-au devalorizat accentuat în
perioada de criză şi s-ar califica acum prin darea în plată.