România şi problema refugiaţilor

Cifrele confirmă faptul că România nu este considerată o ţară ofertantă pentru refugiaţii ce-şi îndreaptă paşii spre Europa. La rându-i, Europa lasă impresia că e într-o continuă căutare de soluţii pentru a se proteja

Florentin Căpitănescu, 19.02.2016, 13:15

Departe
de a fi o destinaţie atrăgătoare pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu ori
din nordul Africii care au luat cu asalt Europa sau o ţară de tranzit pe o rută
ce ar fi ocolitoare, România, ca stat membru al UE, are, totuşi, obligaţii în
acest dosar.

Aproape 300 de refugiaţi aflaţi, deja, pe pământ european – 160
în Italia si 135 în Grecia – urmează să fie gazduiţi de România. Anunţul a fost făcut
de şeful Inspectoratului General pentru Imigrări din Romania (IGI), Viorel
Vasile, care oferă detalii: Anul trecut s-a luat decizia la nivelul
Uniunii Europene ca România să participe la relocarea mai multor refugiaţi din
Italia şi Grecia. Noi am înaintat scrisori de intenţie, au fost efectuate
verificările de rigoare, aşteptăm în acest moment să fie trimise aceste
persoane către România. Totul depinde doar de colegii din cele două ţări.

El a precizat că au fost suplimentate locurile de cazare în cele şase centre de
azil, al căror grad de ocupare este, în prezent, de doar 11%, ceea ce spune
multe despre interesul scăzut pe care îl stârneşte Romania printre refugiaţi.
Explicaţia, una lesne de înţeles, rezidă în faptul că, economic, şi nu doar,
România se află pe o treaptă inferioară de dezvoltare în comparaţie cu suratele
sale comunitare din vestul ori nordul Europei.

Deloc surprinzator, anul trecut,
peste 40% din cererile de azil înregistrate au fost depuse de refugiaţi
sirieni, mulţi fiind membri de familie, rude sau apropiaţi ai unor cetăţeni
sirieni stabiliţi, deja, în România.
Totuşi, cererile cetăţenilor sirieni, în număr de circa 500, este
insignifiant în comparaţie cu cel al străinilor aflaţi în România, care se
ridică la 105 mii.

Semn că e o temă ce frământă, deopotrivă, cancelariile
europene şi institutiile comunitare, dosarul refugiaţilor s-a aflat şi pe
agenda de joi a Consiliului European. Preşedintele acestuia, Donald Tusk, a
declarat că un plan întocmit cu Ankara şi menit să combată criza migraţiei, dar
care să nu iasă de sub cupola legislaţiei europene, reprezintă o prioritate
pentru Bruxelles. Tocmai de aceea – a mai spus el -, UE doreşte să aibă o
întâlnire specială cu Turcia, chiar la inceputul lunii viitoare.

Pe de altă
parte, şovăielile, dacă nu chiar stângăciile, de care Europa a dat dovadă în
gestionarea valului de imigranţi a fost taxată, fără rezerve, de Înaltul
comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi. Într-un
interviu acordat publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, el
a apreciat că, în ceea ce priveşte înregistrarea şi repartizarea refugiaţilor,
cooperarea şi solidaritatea, Europa a eşuat complet.