Criteriile de siguranţă şi efectele lor

Problemele legate de siguranţa spaţiilor publice sunt structurale, nu doar punctuale şi rezumate strict la cazul din clubul Colectiv.

Roxana Vasile, 26.11.2015, 13:25

Există criterii de siguranţă a spaţiilor publice din România? Da! Doar că, cel
puţin în cazul tragediei de la finele lunii octombrie, de la clubul Colectiv
din plin centrul Bucureştiului, ele nu au fost respectate.

Independent de
ancheta procuraturii, comentatori invitaţi la posturi de televiziune s-au
întrecut în a-şi da cu părerea asupra celor ce se fac vinovaţi de incendiul
devastator de la Colectiv, unde sute de oameni – de
cinci ori mai mulţi decât ar fi avut dreptul clubul să primească – au fost
prinşi sub bucăţi incandescente de material desprinse din tavanul cuprins de
flăcări. Unul dintre comentatori
încerca să arate cu degetul inclusiv spre beneficiari, care – spunea el – ar fi
trebuit să se informeze, înainte de a merge la club, dacă spaţiul era propice,
dacă existau ieşiri de urgenţă, dacă existau extinctoare …

Cei trei patroni ai clubului sunt
cercetaţi pentru ucidere din culpă în stare de arest preventiv. A fost schimbată
încadrarea juridică, cu infracţiuni mai grave decât cele iniţiale, pentru
pirotehnist şi administratorii firmei care a instalat artificiile care au
declanşat incendiul.

Dar autorităţile? În urma unei anchete
interne s-a dovedit că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov
ştia despre activităţile din Colectiv, dar s-a mulţumit să mai adauge o hârtie la
birocraţia românească, fără a face verificări pe teren.
În consecinţă, şefii de la ISU au fost suspendaţi şi obligaţi să răspundă
întrebărilor puse de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Premierul Dacian Cioloş
a cerut îndepărtarea lor din sistem: Sunt aproape convins că
nu-i o situaţie singulară, probabil nu e doar la Bucureşti şi de asta aş vrea să
văd în perioada imediat următoare din partea domnului Arafat o analiză şi un
plan de acţiune pentru restructurarea ISU.

Aflat în topul încrederii
românilor, secretarul de stat în ministerul de Interne, Raed Arafat, trebuie să dea şi
el, opiniei publice, explicaţii privind inexactitatea unor declaraţii pe care
le-a făcut după incendiu. Problemele sunt, însă, structurale, nu doar punctuale
şi rezumate strict la cazul din clubul Colectiv. Clădiri importante din ţară au
fost închise, pentru că nu respectă normele de protecţie contra incendiilor.

În
paralel, în contextul în care Bucureştiul
este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa, cinematografe, teatre,
între care unele de renume naţional, restaurante şi baruri şi-au suspendat
activitatea. Aceasta după ce, săptămâna trecută, şeful statului, Klaus
Iohannis, a promulgat legea care interzice orice fel de activităţi dedicate
publicului larg în spaţiile care prezintă risc seismic mare. Sute de clădiri au
structura de rezistenţă puternic erodată în special după marele cutremur din
1977, de 7,2 pe scara Richter, soldat cu aproape 1.600 de morţi. Or, numărul
consolidărilor este infim.

Cum situaţia se află şi în atenţia guvernului, premierul
Dacian Cioloş şi ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, vor avea o întâlnire
pentru a găsi soluţii la această problemă, la care se aşteptată şi implicarea
Primăriei Capitalei.