Divergenţe şi decizii la Malta
Preşedintele român, Klaus Iohannis, a participat, timp de două zile, la summitul UE - Africa privind migraţia şi la reuniunea informală a Consiliului European din capitala malteză Valletta.
Daniela Budu, 13.11.2015, 13:15
UE trebuie
să găsească parteneri de rezolvare a problemei migraţiei, cât mai departe de
spaţiul Schengen, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în
Malta. La reuniunea informală a Consiliului European, solicitată de Donald Tusk
după summitul UE – Africa, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat
necesitatea unor eforturi suplimentare şi a unei mai bune cooperări între
statele membre în direcţia unui control mult mai eficient la frontierele
externe ale Uniunii.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a
declarat, de altfel, nemulţumit de ritmul relocalizărilor refugiaţilor ajunşi
în spaţiul UE. Potrivit lui, în ultimele săptămâni, au fost relocalizate mai
puţin de 150 de persoane din totalul celor 160.000 pe care UE a prevăzut să le
transfere din Italia şi Grecia spre alte ţări europene. Juncker a afirmat,
ironic, că dacă vom continua în acest ritm, vom termina operaţiunile în 2101.
El a adăugat că UE trebuie să accelereze procesul. Consiliul European
extraordinar a fost marcat de neînţelegeri între statele membre privind
abordarea crizei migranţilor, dar şi în ce priveşte ajutorul financiar care să
fie oferit Turciei.
Şefii de state au analizat modul în care au fost aplicate
până acum măsurile convenite în chestiunea migraţiei. Suedia a reintrodus provizoriu
controalele la frontiera sa pentru a face faţă afluxului continuu de imigranţi.
Slovenia a hotarât să construiască un gard la frontiera cu Croaţia pe
graniţa externă a Uniunii. Anterior, şi Ungaria a luat o decizie similară.
Donald Tusk susţine
că salvarea spaţiului Schengen de liberă circulaţie, afectat de astfel de
măsuri, este o cursă contra cronometru. El a explicat că spaţiul Schengen
depinde de implementarea măsurilor adoptate până acum în criza migranţilor,
inclusiv de planul de acţiune care s-a convenit la summitul din Malta. Acesta
trebuie pus în practică până la sfârşitul lui 2016 şi presupune, între altele,
facilitarea întoarcerii în Africa a migranţilor care nu îndeplinesc condiţiile
pentru statutul de azilanţi şi un proiect pilot de creeare a unei echipe de
investigaţii nigeriano-europeană, care să urmărească reţelele de traficanţi de
refugiaţi. La acest capitol, preşedintele Klaus Iohannis, a subliniat
necesitatea unui parteneriat puternic UE – Africa, în care statele Uniunii şi
ţările africane să acţioneze împreună pentru a identifica soluţii comune în
ceea ce priveşte combaterea migraţiei ilegale. UE a anunţat crearea unui fond de ajutor
pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde de euro şi pe care statele membre sunt
invitate să-l completeze pentru a dubla suma disponibilă.
Contribuţiile promise
de ţările europene sunt, însă, departe de suma dorită. România va avea o
contribuţie suplimentară de 100.000 de euro.