Criză politică la Chişinău
Republica Moldova a rămas fără Guvern pentru a treia oară în mai puţin de un an.
Bogdan Matei, 30.10.2015, 13:25
Epilog
deja previzibil de câteva zile, moţiunea de cenzură depusă de opoziţia de
stânga, pro-rusă, în Parlamentul de la Chişinău s-a soldat cu căderea
guvernului tripartit, declarat pro-european. 65 de deputaţi, dintr-un total de
101, au votat pentru demiterea Cabinetului format de partidele
Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal şi condus de proapătul lider al celui
dintâi, Valeriu Streleţ. Iniţiatorii, socialiştii şi comuniştii, dispun de
numai 44 de mandate, dar alături de ei au votat şi democraţii, deşi sunt parte a arcului guvernamental.
Acuzat
de incompetenţă şi corupţie, premierul a parat susţinând că, prin iniţierea
moţiunii, stânga încearcă să destabilizeze republica şi să o deturneze de pe
traseul integrării europene. Dar nu şi-a convins nici măcar partenerii de
coaliţie. Astfel iese din scenă la Chişinău al treilea Guvern în mai puţin de
un an. La rându-le mînate din interior, cariate de corupţie şi virulent
contestate de opoziţie, mass-media şi societatea civilă, cabinetele conduse de
Iurie Leancă şi Chiril Gaburici i-au lăsat lui Streleţ, învestit pe 30 iulie,
un stat în pragul imploziei.
După ce, anul trecut, era cotată drept premiantul
Parteneriatului Estic şi semnase acorduri de asociere şi liber-schimb cu
Uniunea Euroipeană, a cărei membră spera să devină în 2020, Republica Moldova
nu mai primeşte acum asistenţă financiară din partea Bruxellesului şi nu mai e
legată prin vreun acord de FMI.
Pentru partenerii externi, picătura care a
umplut paharul a fost dispariţia din sistemul bancar al republicii a unui
miliard de dolari. Acuzat de implicare directă în această afacere halucinantă
şi încă neclarificată, fostul premier liberal-democrat Vlad Filat a fost
arestat. Odată cu el, întreaga clasă politică pare iremediabil compromisă.
În
România, care tocmai acordase statului vecin un împrumut de 150 de milioane de
euro, lunga criză politică din Republica Moldova e recepţionată cu consternare
şi amărăciune.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus, imediat după demiterea
guvernului, că parcursul european al Republicii Moldova trebuie să continue şi
că România va acorda întregul său sprijin pentru acest obiectiv. Ministerul de
Externe de la Bucureşti menţionează, la rândul său, că stabilitatea politică în
Republica Moldova este esenţială, în contextul complex din estul Europei.
Conform Constituţiei, după demitere, Guvernul Streleţ îndeplineşte doar funcţii
de administrare a treburilor curente, iar termenul limită de formare a unui nou
Executiv este de trei luni. Dacă în acest interval nu este votat alt Cabinet,
preşedintele Nicolae Timofti poate dizolva parlamentul şi convoca alegeri
parlamentare anticipate. Coaliţia dezbinată a anunţat, deja, că e gata să
negocieze formarea unui nou guvern. Dar niciun analist de la Chişinău nu acordă
prea multe şanse unei astfel de formule, după ce coeziunea şi încrederea
reciprocă dintre partidele implicate s-au făcut ţăndări.
