Dispute şi nereguli în domeniul silvic

În România au avut loc manifestaţii pentru oprirea defrişărilor abuzive. Pe de altă parte, noul Cod Silvic intră în această săptămână în dezbaterea Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Mihai Pelin, 11.05.2015, 13:23

La Bucureşti şi
în mai multe oraşe au avut loc, în acest weekend, manifestaţii pentru
protejarea pădurilor din România. Sub sloganul
Împreună putem opri masacrul pădurilor,mii de oameni alături de reprezentanţii a peste 27 de
ONG-uri din România şi din străinătate au protestat faţă de defrişările abuzive
şi au solicitat autorităţilor ca pădurile din România să devină o prioritate
naţională.

Protestul este legitim, consideră preşedintele Klaus Iohannis, care
a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, noul Cod Silvic. Documentul ajunge
în această săptămână în Camera Deputaţilor, unde
Guvernul speră la un vot final, pe care-l consideră în măsură să prevină, să
combată şi să sancţioneze defrişările ilegale şi monopolul pe piaţă al oricărei
companii. În cererea de reexaminare, şeful statului român sublinia că
documentul care i-a fost trimis spre promulgare conţine prevederi de natură să
limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra
mediului concurenţial. Pe de altă parte, Klaus Iohannis a anunţat că problema
defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT.

În urmă cu două săptămâni, Senatul
respingea modificările solicitate de preşedinte şi vota legea în varianta iniţială. La rândul său, premierul Victor Ponta consideră că, dacă va
fi adoptat şi promulgat noul Cod Silvic, vor exista instrumente mult mai
puternice de luptă împotriva celor care abuzează de poziţia de piaţă şi
încurajează defrişările excesive. De altfel, Guvernul a
sesizat DNA pentru cel puţin 50 de posibile fapte de corupţie în domeniul
silvic, cu prejudicii importante aduse fondului forestier şi instituţiilor
statului. Raportul Corpului de Control al premierului a scos la iveală o serie
de nereguli înregistrate atât la Romsilva (Regia Naţională a Pădurilor),
cât şi la direcţiile silvice din cinci judeţe, în perioada 2009 – 2012.

Astfel,
în document se arată, printre altele, că Romsilva a permis unor firme să
participe la licitaţii fără să facă dovada că dispun atât de mijloacele
financiare şi materiale necesare, cât şi de forţa de muncă specializată pentru
a exploata lemnul. Potrivit unui studiu, exporturile
de lemn şi produse din lemn ale României, exceptând mobila, s-au dublat în
perioada 2008-2013, ajungând la 1,9 mld. Euro.

Printre ţările care au importat
cel mai mult lemn românesc se numără Austria, Italia, Germania, Turcia sau
Egipt. În total, în urma exploatării, din 1990 până în 2012, pădurile
româneşti au pierdut peste 357 de milioane de metri cubi de masă lemnoasă. Şi
asta, în condiţiile în care densitatea medie de 6,4 metri/hectar din România
este cu mult sub cea din alte ţări europene cu topografie asemănătoare, cum ar
fi Austria – 36 metri/hectar sau Germania – 45 de metri/hectar.