Scena politică de la Bucureşti
În 25 de ani de pluripartitism, România post-comunistă n-a trăit niciodată experienţa alegerilor parlamentare anticipate.
Bogdan Matei, 06.01.2015, 12:35
De-a lungul legislaturilor, formulele guvernamentale s-au modificat, iar aritmetica majorităţilor parlamentare a fluctuat adesea. Dar deputaţii şi senatorii şi-au conservat, grijulii, mandatele de patru ani şi electoratul n-a fost convocat vreodată la urne înainte de termen. Cu un tonus ameliorat de victoria la prezidenţialele din noiembrie a fostului său lider, Klaus Iohannis, PNL anunţă că doreşte să preia guvernarea. Şi că, pentru aceasta, nu exclude provocarea, în premieră, a unui scrutin anticipat.
Co-preşedintele liberal Alina Gorghiu a anunţat, luni, că, în cursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, va fi depusă o moţiune de cenzură, a cărei temă va fi stabilită după redactarea programului de guvernare. Ea recunoaşte, însă, că nu-i defel facilă răsturnarea Executivului condus de social-democratul Victor Ponta şi format din alianţa de stânga PSD-UNPR-PC, plus dizidenţa liberală PLR, a preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. Alina Gorghiu: Desigur, nu suntem copii, să ştiţi că ştim că este un lucru care se poate îndeplini extrem de dificil.”
Aritmetica le e categoric defavorabilă liberalilor. Instalat acum mai puţin de o lună, cabinetul Ponta în cea de-a patra sa formulă, a primit, la învestire, 377 voturi pentru şi doar 134 de parlamentari, liberali şi neafiliaţi, au votat împotrivă. Parte a Guvernului până în decembrie, UDMR s-a abţinut. Celălalt co-preşedinte PNL, ex-liderul democrat-liberal Vasile Blaga, spune că va iniţia discuţii cu toate partidele, pentru formarea unei noi majorităţi, care să-i elimine pe social-democraţi de la putere. Vasile Blaga:
“Vom discuta exact în momentul în care acest program de guvernare va fi finalizat, pentru a aduce o nouă majoritate în jurul acestui program de guvernare. Sigur, se va discuta cu forţele politice din parlament, exceptând PSD.”
Pe Facebook, mijlocul său predilect de comunicare după ce a pierdut prezidenţialele, premierul Ponta anunţă că a luat act de intenţiile PNL. El avertizează că un scrutin anticipat ar presupune o perioadă de instabilitate politică de peste trei luni, pentru care liberalii ar trebui să-şi asume răspunderea. Iar alegerile s-ar desfăşura tot pe baza actualei legi electorale, deci noul legislativ ar avea la fel de mulţi parlamentari precum cel existent. De aceea, Ponta le cere liderilor PNL concursul pentru schimbarea, în prealabil, a legii electorale.
Chiar şi comentatorii care-l antipatizează profund pe premier găsesc ideea rezonabilă, fiindcă ar mai diminua ruptura dramatică dintre politicieni şi cetăţeni. În 2009, în cadrul unui plebiscit care a îndeplinit toate condiţiile legale, trei sferturi dintre cei veniţi la urne au cerut un Parlament unicameral, cu doar 300 de aleşi. Trei ani mai târziu, în urma introducerii aşa-numitului vot uninominal, românii s-au trezit cu 588 de senatori şi deputaţi, care populează unul dintre cel mai gonflate şi costisitoare parlamente din Europa.
