Alegeri prezidenţiale în România
Au fost 14 pretendenţi la preşedinţia României, iar pentru runda finală, din 16 noiembrie au rămas doi: candidatul stangii, Victor Ponta, şi cel al opoziţiei de dreapta, Klaus Iohannis.
Ştefan Stoica, 03.11.2014, 12:57
Victor Ponta, premier în funcţie, şi Klaus Iohannis, actualul primar al Sibiului, sunt personajele momentului în România şi vor rămâne aşa până pe 16 noiembrie, când unul din ei va câştiga cursa pentru fotoliul prezidenţial. Primul reprezintă alianţa de stânga PSD – UNPR – PC, dominantă în coaliţia aflată la guvernare, din care mai face parte şi UDMR. Cel de-al doilea este candidatul Alianţei Creştin Liberale, formată din cele mai solide partide ale opoziţiei parlamentare de centru –dreapta, PNL şi PDL.
Încadrarea ideologică a devenit, cu timpul, tot mai puţin relevantă. Importante vor fi, cu adevărat, în coctailul ce asigură succesul electoral ingrediente precum experienţa politică, carisma personală, modul în care se vor mobiliza activiştii celor două tabere şi, nu în ultimul rând, negocierile cu candidaţii ieşiţi din competiţie şi ale căror voturi pot conta. Deşi are după primul tur un avantaj semnificativ, de aproape 10 procente, Victor Ponta este prudent şi spune că runda decisivă porneşte de la scorul de 0-0.
Declaraţia făcută duminică seara, după primul tur de scrutin, confirmă faptul că leit motivul campaniei sale, legat de nevoia refacerii unităţii românilor după anii de dezbinare la care ar fi contribuit cele două mandate ale actualului şef al statului, Traian Băsescu, rămane valabil în perspectiva turului doi. Victor Ponta:
În următoarele două săptămâni mă voi adresa atât celor care m-au votat, cât şi celor care au votat un alt candidat sau celor care nu au votat absolut deloc. Am o responsabilitate faţă de toţi şi proiectul meu de preşedinte îi include pe absolut toţi românii din România şi din afara ţării”.
Instalat, în 2012, premier din partea defunctei Uniuni Social Liberale, formată din PSD şi PNL şi construită în jurul ideii că Traian Băsescu este răul suprem al politicii româneşti, Victor Ponta va încerca să demoleze credibilitatea adversarului său prezentându-l, ca şi până acum, drept continuatorul preşedintelui în funcţie.
De partea sa, Klaus Iohannis, etnic german din Transilvania, vine cu argumentul lucrului bine făcut, după cum sună chiar sloganul de campanie şi cu promisiunea faptelor epurate de vorbărie goală şi minciuni. În opinia sa, rezultatele obţinute la primul tur de scrutin arată că românii vor o schimbare. Iohannis se prezintă alegătorilor drept unic garant al independenţei justiţiei şi statului de drept:
Eu sunt singurul candidat rămas în competiţie care este dispus să garanteze independenţa justiţiei şi statul de drept. Îi chem alături de mine pe toţi românii care vor ca legea să fie lege, care nu vor să dea toată puterea în mâna unui singur partid.”
Declaraţia echivalează cu o invitaţie la negocieri adresată, în principal, candidatului independent Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, percepută ca o fanatică luptătoare pentru apărarea sistemul judiciar de tentativele politicului de a-l subordona. Chiar dacă si-ar asigura voturile Monicăi Macovei, Iohannis nu poate neglija zestrea electorală a liderului Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, susţinută deschis de preşedintele Băsescu.
Împreună, singurele femei intrate în competiţie au adunat circa 10 procente, ce vor cântări greu în turul al doilea. Tot aşa cum vor conta şi cele peste 5 procente strânse de fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, un adept al refacerii Uniunii Social Liberale, de al cărui sprijin Victor Ponta poate fi aproape sigur. În ecuaţia turului doi, mai complicată ca niciodată, un rol va juca şi minoritatea maghiară şi decizia pe care o va lua UDMR. Meciul electoral din 16 noiembrie este deschis oricărui rezultat.