Sprijin pentru agricultura românească
Guvernul de la Bucureşti încearcă să-i ajute pe apicultori, a căror producţie a scăzut drastic, pe fondul vremii nefavorabile, şi pe crescătorii de vite şi oi, afectaţi de diminuarea exporturilor, din cauza bolii limbii albastre.
Florentin Căpitănescu, 06.10.2014, 12:03
La începutul anilor ’70, la Băneasa, o zonă limitrofă Bucureştiului, apărea primul combinat apicol din lume. Era dovada scarei largi la care se practica apicultura în România, într-o perioadă în care, ce-i drept, agricultura, alături de industrie, era motorul economiei, una centralizată, de tip comunist. Apicultura, ce, în vremea aceea, era considerată o ramură de prim rang a agriculturii, producea mai mult pentru export, care, în viziunea regimului, contribuia enorm la buna imagine externă a ţării.
După apusul regimului, în 1989, apicultura, ca întreg domeniul agricol, a cunoscut un declin accentuat, în special din cauza dispariţiei celebrelor cooperative agricole de productie (CAP), structuri locale în care regimul împărţise activitatea în domeniu, după colectivizarea forţată pe care comuniştii o făcuseră de la sfârşitul anilor ’40 până la începutul anilor ’60. După alţi 25 de ani, apicultura românească se află într-un moment bun, în care producţia, locul patru în Europa, şi calitatea, susţin specialiştii, îi conferă o bună carte de vizită.
Totuşi, la fel ca-n perioada comunistă, mierea românească ia drumul străinătăţii, în condiţiile în care consumul intern pe cap de locuitor este aproape incomparabil cu cel din alte state europene – 500 de grame, pe an, în România, faţă de 2 kilograme, în Germania, cel mai mare consumator de pe continent. Totuşi, din cauza vremii nefavorabile, producţia internă a avut mult de suferit. Este motivul pentru care Guvernul de la Bucureşti, prin ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a promis că, săptămâna aceasta, va aproba un ajutor, de aproape un milion de euro, destinat crescătorilor de albine.
Pe de altă parte, a anunţat acelaşi oficial, executivul caută soluţii şi pentru contracararea pierderilor crescătorilor de vite şi oi care nu mai pot exporta animale vii din cauza bolii limbii albastre. Daniel Constantin, despre posibilele soluţii: ”Dacă exporturile de animale vii vor fi restricţionate, să încercăm să exportăm carcasă, să încercăm să dezvoltăm abatoarele şi probabil că vom face o strategie în acest sens pentru perioada următoare”.
La rându-le, producătorii nu şi-au pierdut speranţa. Dumitru Andreşoiu, vicepreşedintele Federaţiei Pro Ovis: ”Sperăm să o localizăm, să nu se extindă în toată ţara. Exportul putem spune că a stagnat, nu putem spune chiar s-a blocat”. Problemele au apărut odată cu anunţul Iordaniei că interzice importurile de carne din Romania – al doilea exportator, după Australia, pentru ţara din Orientul Mijlociu.