Candidaţii la preşedinţia României
Paisprezece candidaţi la funcţia supremă în stat sunt gata pentru startul campaniei electorale din România, care va fi dat pe 3 octombrie.
Valentin Țigău, 29.09.2014, 13:25
Biroul Electoral Central din România a declarat, duminică, definitivă, lista de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale şi semnele lor electorale. Au intrat, oficial, în cursa pentru Palatul Cotroceni 14 candidaţi. Doi dintre aceştia vin din partea unor alianţe, opt sunt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru – independenţi. Cotat, în sondaje, cu cele mai multe şanse la alegerile din noiembrie, preşedintele PSD, Victor Ponta este susţinut de alianţa PSD-UNPR-PC, funcţională şi la guvernare. El îşi propune să schimbe profilul preşedintelui, de la un generator de criză, la un reprezentant al intereselor publice.
Intrat în cursa prezidenţială, preşedintele PNL şi primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin Liberale, îşi doreşte să facă ‘o altfel de politică’. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier şi ministru al Culturii, vrea ca România să devină un stat puternic în regiune, în timp ce preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, fost ministru în Cabinetul Emil Boc, pledează pentru democraţie şi dezvoltare. Ea are sprijinul declarat al preşedintelui României, Trăian Băsescu, care îşi va încheia al doilea mandat în funcţia supremă în stat.
Liderul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor încearcă, din nou, să devină preşedintele României şi consideră că problemele ţării sunt sărăcia şi funcţionarea defectuoasă a instituţiilor statului, iar preşedintele fondator al PPDD(populist), Dan Diaconescu se declară candidatul oamenilor de rând. Între independenţi, îl găsim pe preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier liberal, care vine în faţa alegătorilor cu un proiect de ţară ambiţios – România pe locul 7 în UE – pe Teodor Meleşcanu, care a demisionat din fruntea Servicului Român de Informaţii Externe şi îşi propune să fie preşedintele tuturor românilor, fie ei de dreapa sau de stânga şi pe europarlamentarul Monica Macovei care are ca proiect menţinerea României pe direcţia Vest.
Alţi candidaţi, cu o cotă mică în cursa prezidentiabililor sau chiar cvasinecunoscuţi, sunt Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialistă, Mirel Amariţei de la Partidul ProDemo, Szolágyi Zsolt, susţinut de Partidul Popular Maghiar din Transilvania, William Brânză – Partidul Ecologist Român şi Gheorghe Funar, independent. Analiştii politici observă că, în lipsa unui interes real pentru programe electorale, alegătorii vor desemna viitorul şef al statului în funcţie de popularitatea liderilor politici. Aceştia vor intra, pe 3 octombrie, în campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014.