O nouă suspendare a preşedintelui Băsescu?
Preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, a iniţiat procedura de suspendare a şefului statului, Traian Băsescu.
Florentin Căpitănescu, 09.09.2014, 13:13
Primii doi preşedinţi ai României post-comuniste, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, ce, împreună, au avut aproape 15 ani de mandat, nu au fost niciodată suspendaţi din funcţie, ca pas premergator al demiterii, prin referendum. În schimb, actualul şef al statului, Traian Băsescu, aflat în ultimele luni ale celor 10 ani de mandat, riscă să fie suspendat pentru a treia oară.
În 2007, acuzat de nerespectarea Constituţiei, Traian Băsescu, care, pe vremea aceea, plutea pe norul simpatiei populare, a fost salvat de larga majoritate a electoratului venit la urne. Cinci ani mai târziu, în 2012, când i s-au imputat, între altele, implicarea adâncă în activitatea curentă a executivului şi în viaţa internă a PDL – atunci, la putere, acum, în opoziţie -, acelaşi electorat s-a pronunţat pentru predarea mandatului prezidenţial. Deşi rezultatul consultării populare – aproape 90% au fost pro-demitere – nu a lăsat loc de interpretări, Traian Băsescu a fost salvat printr-o decizie de natură tehnică a Curţii Constituţionale, de invalidare a referendumului, din cauza lipsei de cvorum.
Perseverenţa rivalilor politici ai preşedintelui, al cărui al doilea şi ultim mandat expiră în decembrie, nu pare, însă, că are limite. Actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fost lider liberal şi ex-premier în primul mandat al lui Traian Băsescu, a iniţiat o nouă procedură de supendare a acestuia. Principalul motiv, susţine Tăriceanu, este: “Atitudinea preşedintelui, care excede cadrul constituţional, atitudine care s-a materializat în numeroase rânduri prin susţinerea făţişă a unui partid politic (PMP, n.red) în campania electorală. Statutul preşedintelui îl obligă, însă, la neutralitate, echidistanţă şi imparţialitate”.
De asemenea, Tăriceanu, cel care ocupă a doua funcţie în organigrama statului, consideră că preşedintele, în răspăr cu Legea Fundamentală, s-a implicat în procedura privind nominalizarea reprezentantului României în noua Comisie Europeană şi că, în genere, “a promovat raporturi instituţionale în forme necivilizate cu participanţii la viaţa publică”. Tot Tăriceanu a propus şi un calendar al suspendării şefului statului: pe 23 septembrie, Parlamentul ar urma să dea votul final asupra cererii de suspendare, pentru ca, pe 2 noiembrie, odată cu primul tur al prezidenţialelor, să fie organizat referendumul de demitere.
Pentru a intra pe agenda Parlamentului, cererea de suspendare trebuie semnată de cel puţin o treime dintre aleşi. Din coaliţia aflată la guvernare, PSD (de stânga), întâiul partid al ţării, nu a dat, încă, un raspuns cert, micuţul PC a anunţat că susţine demersul, în timp ce pentru UDMR suspendarea este inutilă. Din opoziţie, principala forţă a acesteia, Alianţa Creştin – Liberală (centru-dreapta), în care au fuzionat PNL şi PDL, şi PMP (pro-prezidenţial) au respins ideea.