Unde de şoc ale conflictului din Gaza
Noul carnagiu din Israel şi Fâşia Gaza a obligat autorităţile române să se mobilizeze pentru a-şi pune la adăpost cetăţenii stabiliţi în regiune.
Bogdan Matei, 21.07.2014, 12:21
Recurente la fiecare câţiva ani, exploziile de violenţă din Orientul Mijlociu sunt, de fapt, episoade ale aceluiaşi război fără sfârşit dintre Israel şi organizaţiile teroriste arabe, din Liban sau teritoriile palestiniene. Ca de fiecare dată, diplomaţia de la Bucureşti monitorizează atent situaţia din regiune, fiindcă România se simte nemijlocit responsabilă pentru destinul unora dintre locuitorii regiunii.
E vorba, pe de o parte, despre sutele de mii de cetăţeni israelieni originari de aici, dintre care mulţi şi-au păstrat şi cetăţenia română. Iar pe de alta – despre românii şi, mai ales, româncele care, prin căsătorie cu cetăţeni palestinieni, au ajuns în Cisiordania şi Fâşia Gaza. Acum o săptămână, când operaţiunile armatei israeliene contra teroriştilor din Gaza erau abia la început, autorităţile de la Bucureşti au coordonat repatrierea, la cerere, din Fâşie a 84 de cetăţeni români.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a ţinut să le multumească, în cursul unor discutii telefonice, omologilor săi din Israel, Avigdor Lieberman, Palestina, Riad al-Malki, şi Iordania, Nasser Judeh, pentru sprijinul acordat acţiunii de repatriere. Fără susţinerea acestor state, în condiţiile de securitate extrem de dificile din regiune, operaţiunea nu ar fi putut avea loc – a spus Corlăţean.
În acest weekend, ca urmare a agravării stării de insecuritate, au fost repatriaţi încă 19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora, numărul persoanelor evacuate din Fâşie de către statul român ajungând, astfel, la 103. Pregătirea evacuării a fost laborioasă inclusiv din punct de vedere birocratic.
Titus Corlăţean: “Partea israeliană trebuie să aprobe fiecare nume şi prenume, fiecare om de pe listă. Şi au fost situaţii în care, din diverse raţiuni care ţin de competenţa şi verificările autorităţilor israeliene, n-am primit aprobări în primă instanţă – vorbim de familii mixte – şi este foarte dificil să evacuezi soţia şi copiii şi soţul, indiferent de cetăţenia lui, să rămână în teren. Avem şi acum astfel de situaţii în care trebuie să lucrăm pentru a obţine toate aprobările respective. Nu exclud deloc o nouă operaţiune.”
Implicarea României în regiune nu e doar logistică, pecuniară sau umanitară, ci şi politică şi diplomatică. Bucureştiul a pledat permanent pentru identificarea unei soluţii paşnice a conflictului din Orient. În plin Război Rece, România a fost singura ţară din spatele Cortinei de Fier care, la sfârşitul anilor 60, n-a intrerupt relaţiile diplomatice cu Israelul, deşi întreţinea raporturi cordiale şi cu fostul lider palestinian, Yasser Arafat.
Ulterior, toţi cei trei preşedinţi români post-comunişti au vizitat atât Israelul, cât şi teritoriile palestiniene şi au pledat pentru soluţia a două state, evreu şi arab, care să coexiste paşnic şi să-şi respecte reciproc securitatea.
