Dilemele exploatării subsolului

Fie că e vorba despre gazele de şist, fie despre aurul exploatat prin cianurare, resursele subterane din România continuă să ţină capul de afiş al dezbaterilor publice.

Bogdan Matei, 18.10.2013, 11:59

Mai curând neglijate după căderea comunismului, în cursul unei tranziţii care a antrenat şi o dezindustrializare progresivă a ţării, zăcămintele din subsolul românesc încep să stârnească din nou pasiuni. Cum statul nu mai are nici fonduri, nici utilaje, nici specialişti capabili să exploreze şi să exploateze resursele subterane, multe dintre acestea au fost concesionate unor investitori străini. Şi cum metodele companiilor străine intră frecvent în coliziune fie cu interesele comunităţilor locale, fie cu sensibilităţile ecologiştilor, nu sunt puţine proiectele de exploatare amânate, blocate, anulate.

Joi, celebra companie americană Chevron şi-a suspendat temporar activitatea din comuna Pungeşti, din judeţul Vaslui, după patru zile de proteste virulente ale localnicilor faţă de explorarea şi, ulterior, exploatarea gazelor de şist din zonă. În plus, consilierii locali au votat în unanimitate pentru organizarea, luna viitoare, a unui referendum local, prin care sătenii să se pronunţe dacă vor sau nu să fie exploatate gazele de şist pe teritoriul comunei lor.

Studii de specialitate afirmă că, odată scoase la suprafaţă, gazele de şist de care dispune România i-ar putea asigura independenţa energetică vreme de un secol. Alţi specialişti avertizează, însă, că efectele colaterale ale metodelor de exploatare merg de la poluarea gravă până la generarea de minicutremure. Între miza economică şi cea ecologică, autorităţile sunt, aşadar, silite la o echilibristică riscantă.

Deşi în general sensibil la semnalele străzii, premierul Victor Ponta a afirmat că protestele din ultimele zile nu i-au schimbat poziţia. El susţine că România trebuie să fie independentă energetic, chiar dacă acest lucru deranjează interesele altora. Victor Ponta: Sunt atât de multe dezinformări pe această temă încât evident că în spatele acestor dezinformări stă şi o campanie, dusă de cei care vor să nu fim independenţi, de cei care vor să nu ne dezvoltăm ca ţară, cei care vor să nu avem pentru România şi o industrie. Cred că există interese private care sunt împotriva ţării.”

Trimiterea, străvezie, spun comentatorii, ar fi la compania rusească Gazprom. Cea care, în încercarea de a-şi conserva cvasi-monopolul asupra aprovizionării cu gaz a Europei, ar sponsoriza atât campaniile de presă, cât şi manifestaţiile de stradă împotriva valorificării gazelor de şist.

Pe de altă parte, Guvernul de la Bucureşti a fost nevoit să facă un pas înapoi şi în dosarul privind exploatarea auriferă şi argintiferă de la Roşia Montană, din judeţul Alba. Proiectul de lege iniţat de Executiv în mod expres pentru aceste zăcăminte, concesionate firmei canadiene Gabriel Resources, a fost schimbat substanţial în urma dezbaterilor din cadrul Comisiei parlamentare speciale. Senatorii şi deputaţii au decis, de asemenea, să transforme textul legii într-un proiect care să reglementeze la nivelul întregii ţări exploatarea zăcămintelor de aur şi argint.

La Roşia Montană, la Bucureşti, în alte mari oraşe româneşti, dar şi în străinătate, ample şi pasionale manifestaţii de protest au însoţit anunţul că, pentru extragerea aurului de acolo, se va folosi cianură.

Joi noapte, ministrul Culturii, Daniel Barbu, unul dintre iniţiatorii hotărârii de Guvern care autoriza acest procedeu, a trebuit salvat de jandarmi din mijlocul protestatarilor care-i înconjuraseră maşina.