Cel mai electoral an
În România, țară membră Uniunii Europene și a NATO, sistemul electoral oferă patru tipuri de alegeri naționale.
Marius Tiţa, 07.01.2024, 11:00
În România, țară membră Uniunii Europene și a NATO, sistemul electoral
oferă patru tipuri de alegeri naționale. Sunt, în primul rând, alegerile
locale, când sunt desemnați, prin vot universal, primarii, președinții
Consiliilor Județene, membrii acestor consilii precum și membrii Consiliilor
Locale, cele la nivel de comună, oraș, sectoarele Bucureștiului, în număr de
șase, și al Consiliul General al Municipiului București, capitala României.
Mandatul aleșilor locali este de patru ani și expiră în acest an, în septembrie.
Precedentele alegeri locale au avut loc în România în 2020, la 27 septembrie,
fiind amânate din iunie, din cauza pandemiei. Nivelul următor de reprezentare
este, desigur, Parlamentul, bicameral în cazul României. Mandatul senatorilor
sau al deputaților este, de asemenea, de patru ani. Cum precedentele alegeri
pentru Parlamentul României au avut loc la 6 decembrie 2020, sfârșitul acestui
an va programa neapărat un scrutin parlamentar pentru locurile de la București.
La început, alegerile aveau loc pe plan local, parlamentar dar și prezidențial în același an. Legislativul
român a decis, însă, să decupleze scrutinul prezidențial de cel parlamentar,
făcând mandatul președintelui României de cinci ani, față de patru cât fusese
până atunci. Primul vot pentru un mandat prezidențial de cinci ani s-a dat în
2004, fiind ultima situație în care toate cele trei tipuri de alegeri s-au
ținut pe parcursul aceluiași an. Un calcul simplu ne demonstrează că decalajul
cerut de durata diferită a mandatului prezidențial a fost egalat astfel că, în
acest an, România va avea și alegeri prezidențiale.
Cum actualul președinte,
Klaus Iohannis, este la al doilea mandat, din tot atâtea posibile,
prezidențialele din acest an vor aduce în funcție un nou șef al statului român.
În 2004, când pentru ultima dată localele, parlamentarele și prezidențialele
din România s-au desfășurat în același an, România nu era membră a Uniunii
Europene. Iar 2004 nici nu era un an de alegeri pentru Parlamentul European.
În
2024, în schimb, vor avea loc alegeri europene și România va participa, așa cum
a făcut-o și cu cinci ani în urmă, și în 2014, și în 2009. Într-adevăr, mandatul
parlamentarilor europeni este de cinci ani, ca al președintelui României.
Absolut întâmplător, după cum se poate observa, alegerile prezidențiale din
România se desfășoară, în ultimele două decenii, în anii în care țările UE își
aleg reprezentanții în Parlamentul European, la o diferență de vreo șase luni. Rezumând,
în acest an, în România, se vor desfășura toate cele patru tipuri de scrutin ce
stau la dispoziția alegătorului român. Se va începe cu europenele de pe 9
iunie, se va continua cu localele, probabil în septembrie, apoi cu alegerile
pentru Parlamentul de la București, cam prin noiembrie, ca în decembrie să fie
votat noul președinte al României. Dintre toate, doar acest ultim scrutin are
prevăzut două tururi, în cazul în care viitorul președinte nu adună 50 la sută
din voturile participanților din primul tur. Dintre toate, doar alegerile
europene au o dată a desfășurării deja cunoscută, 9 iunie. În schimb, pentru
alegerile legislative și cele prezidențiale a fost lansată ideea comasării lor,
pentru că oricum trebuie să aibă loc într-un moment complicat, sfârșitul lunii
noiembrie, începutul lunii decembrie.
Situația nu este nouă. Dimpotrivă, până
în 2004, când s-a votat pentru un mandat prezidențial de cinci ani, mai mare
decât cel parlamentar, de patru ani, alegerile se numeau generale și
cuprindeau, în aceeași zi, legislativele și primul tur al prezidențialelor.
Venea și al doilea tur pentru că doar în 1990, când se vota un președinte cu un
mandat de numai doi ani, provizoriu, șeful statului a fost desemnat din primul
tur. Excepționala încărcătură electorală a acestui an se manifestă nu numai în
România. S-a calculat că aproape jumătate din populația lumii va fi chemată la
urne în acest an. Tot în noiembrie, americanii își vor alege cel de al 60-lea
președinte. Culmea, și Rusia își va alege președintele, în martie, doar că aici
rezultatele sunt deja cunoscute. Și Mexicul își alege președintele, șanse mari
având o candidată. Aproape un miliard de alegători sunt chemați, în India, cel
mai populat stat din lume, să-și desemneze aleșii. Alegeri legislative vor avea
loc și în Iran, dar și în Indonezia și Pakistan, cele două state care conduc
statistica țărilor cu populație musulmană. Alegeri vor avea loc, în acest an,
și în Africa de Sud, iar în Taiwan se va vota pentru președinte.
Desigur, sunt
foarte multe situații departe de ideal sau de normalitatea democratică,
situații în care procesul electoral nu este liber ci denaturat și supus
presiunilor. Fără a putea funcționa un sistem electoral unic, în toată lumea,
procesul electoral este unul dintre cei mai buni indicatori ai democrației
dintr-o țară sau alta. Întotdeauna, alegerile sunt o șansă ca atenția
internațională să răscolească un sistem politic. Cu greu se mai poate găsi o
metodă de manipulare, astfel că și tentativa poate fi observată și sancționată.