Un an de război
Acest război are deja o istorie, o istorie de un an, primul. Un an, doar, dar cât o viață, cât un secol de moarte și distrugere.
Marius Tiţa, 26.02.2023, 10:15
Acest război are deja
o istorie, o istorie de un an, primul. Un an, doar, dar cât o viață, cât un
secol de moarte și distrugere. Ne gândim că durează deja de un an această
situație de neînțeles și de neacceptat, și îi spunem primul an, neavând vreun
semn că se apropie pacea.
Retrospectiva acestui an este grea. Primele clipe ale
agresiunii încă ne cutremură. Este contrastul dintre viața liniștită a unui
popor, a unor oameni, și șocul valului de bombe ce le-a căzut peste case,
dintr-odată. Și tancurile au năvălit peste autoturisme, peste oameni, pe
străzi. Este greu să accepți că Putin și-a dus gândurile absurde la capăt, că a
declanșat un război sângeros fără vreun motiv, doar pentru că el refuză să dea
dreptul ucrainenilor la existență.
Personaj uitat în post din vremuri pe care
tinerii ce mor în acest război nu le înțeleg, liderul suprem de la Moscova a
ales moartea și distrugerea, absurdul criminal, violența imposibil de
justificat dintr-un secol al globalizării. Cel mai întins stat din lume vrea să
ocupe un alt stat, un alt popor, alte și alte pământuri.
Implinirea unui an de
la fatidicul moment al declanșării războiului ne arată cât le-a fost dat
ucrainenilor și întregii omeniri să trăiască într-un interval scurt de timp. Am
văzut o dimineață șocantă, cu bombe luminând cerul unei capitale pașnice din
Europa, cu declarațiile cinice ale liderului de la Moscova, care a schimbat
asigurările date omenirii cu un termen absurd, operațiune specială, cu
soldați în centralele nucleare sau chiar în cenușa de la Cernobîl, cu mii, zeci
de mii, milioane de copii, femei și bătrâni refugiindu-se în fața urgiei
declanșate de Armata Roșie. Năvala sinistră este oprită, eroic, de ucraineni,
Vestul trimite sancțiuni, mai ales economice, rușii se pun pe devastare,
distrugerea civililor, genocid grav, dovedit, vizibil și din spațiu. Rusia vrea
să își facă de cap în Marea Neagră, distruge comerțul ucrainean, mai ales cu
cereale, vital pentru multe state din lumea întreagă.
Ucraina începe să
primească tot mai mult armament și sprijin în general, din partea țărilor democrate.
Rușii se retrag, lasă în urmă civili uciși pe stradă sau în case, clădiri pe
care scria mare Copii sunt distruse intenționat, este bombardată o gară plină
de civili ce se refugiază.
Liderii ceceni total supuși Moscovei fac din
distrugerea Ucrainei o cauză personală, cel puțin în filmulețele de vodevil cu
care umplu internetul. Nici biserica ortodoxă rusă nu pierde ocazia să se arate
utilă și anti-creștină: susține invazia, susține războiul de agresiune, îl
divinizează pe liderul de la Kremlin, binecuvântează armele aducătoare de
moarte și suferință.
Deși reclamele din timp de pace promiteau că dronele vor
aduce pizza și bere oriunde ne-am afla, războiul din Ucraina a făcut din aceste
mașinuțe zburătoare arme redutabile. Întâi reglau tirul artileriei, apoi au
lansat bombe. Vine masacrul de la Mariupol, apoi și mercenarii Wagner, o armată
rusă ce se preface a fi privată. Clădirile civile, blocurile cu multe etaje
devin ținta rușilor, reușesc să le nimerească mai ușor. Astfel de bombardamente
sunt teribil de eficiente, mulți oameni sunt uciși, răniți sau lăsați fără
adăpost. Se respectă definiția elementară a crimei de război, de mii și mii de
ori, dar nu se întemeiază niciun tribunal sau altă instituție internațională
care să ancheteze masacrul ce ține deja de un an.
Un an sângeros, dureros, în
care Organizația Națiunilor Unite se arată perfect inutilă în a reglementa ceva
pe plan internațional, mai ales în materie de război de agresiune. În acest an,
rușii au început să descopere imaginea pe care le-a adus-o liderul suprem și
războiul de agresiune: când fug de luarea cu forța în armata ce luptă pe front,
alte țări nu se grăbesc să îi accepte. Șantajul cu gaze naturale și petrol,
aruncat în luptă ca o armă imbatabilă a rușilor, eșuează remarcabil de repede
și bine.
Uniunea Europeană, NATO și țările democratice se arată tot mai unite
în a susține tot mai mult lupta Ucrainei pentru apărarea independenței. După un
an, este tot mai clar că în Ucraina se luptă pentru apărarea întregii lumi
libere în fața unui război, o acțiune de neconceput și de neacceptat în acest
moment al omenirii.