Geopolitica vaccinării
Pandemia de coronavirus a pus în evidenţă, încă o dată, diviziunile pe care omenirea continuă să le hrănească, în orice situaţie.
Marius Tiţa, 14.02.2021, 07:32
Se ştie că, la vreme de nevoie, se vede caracterul oamenilor. La nivelul societăţii, crizele sunt cele care relevă comportamente, opţiuni, politici şi interese ale statelor. O criză cum este pandemia de coronavirus, omenirea nu a cunoscut niciodată. Într-adevăr, fix acum un secol, omenirea descoperea masca de protecţie împotriva unui virus, cel gripal, spaniol doar cu numele. Dar diferenţele dintre situaţia de atunci şi cea de acum sunt evidente şi elocvente. Diferenţele nu se referă la progresul tehnic uriaş, produs de atunci, că nu aveam internet şi telefon mobil pe vremea gripei spaniole ci, mai ales, la faptul că atunci nu aveam un vaccin. Dacă tratamentul, într-o maladie, se aplică celor atinşi de virus, vaccinul se administrează celor foarte mulţi care nu au fost infestaţi cu virusul respectiv.
Bolnavii de tratat sunt câteva zeci de milioane, în diferite procente din populaţia unui stat, în timp ce potenţialii beneficiari ai vaccinului sunt miliarde, practic, întreaga populaţiei a globului, toţi oamenii. Apariţia vaccinului, chiar înaintea tratamentului, este minunea pe care oamenii au realizat-o în această inedită dar teribilă criză globală. Este important vaccinul pentru că noua boală s-a dovedit a fi foarte dură şi lasă urme grele şi de durată în organismul afectat. Altfel spus, imunizarea în masă nu este deloc certă iar efectele sunt grave. În acest caz, mai bine nu se produce îmbolnăvirea şi vaccinul face acest lucru posibil.
Pandemia de coronavirus a pus în evidenţă, încă o dată, diviziunile pe care omenirea continuă să le hrănească, în orice situaţie. Nu reuşim să trecem peste calcule politice sau interese economice, peste ambiţii mari de tot şi intenţii de dominaţie. Din păcate, şi vaccinul anti-COVID 19 urmează aceste linii geopolitice În prezent, pe piaţa vaccinurilor funcţionale se află trei mari grupări. Una este a vaccinurilor lumii occidentale, a doua este a vaccinurilor produse de Rusia şi a treia aparţine Chinei, ţara de unde a pornit în lume această nenorocire. Unele ţări se bat pentru orice doză de vaccin, altele interzic prin lege vaccinul dintr-o tabără ideologic opusă.
Apariţia vaccinurilor a fost o cursă contracronometru, care a reuşit performanţe excepţionale pentru un vaccin. Faptul că vaccinul Pfizer a apărut aşa repede nu ar trebui să mire, pentru că este vorba de o tehnologie nouă, care nu foloseşte virus atenuat ci elemente de ARN. Dar nici vaccinul tradiţional, după metoda iniţială, de acum două secole, nu a întârziat prea mult. Toate generează anticorpi, diferenţele sunt în procentajul de succes, reacţiile la aceste vaccinuri, durata efectului, capacitatea de a anihila şi tulpini mutante, care au apărut recent şi riscă să prelungească lupta. Vaccinurile occidentale au fost plătite anticipat de Uniunea Europeană cu sute de milioane de euro şi comandate tot cu sutele de milioane. La fel au făcut şi Statele Unite, care se aprovizionează din aceeaşi sursă şi tot de ordinul sutelor de milioane de doze. Dar nu numai ţările occidentale şi furnizorii lor se află pe lume.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii dar şi Uniunea Europeană au creat mecanisme care să împiedice ca acest drept la viaţă, reprezentat de vaccinul anti-COVID, să devină un privilegiu al ţărilor bogate. A fost pus în funcţiune un mecanism numit COVAX, care asigură cantităţi importante de vaccinuri pentru ţări care au probleme cu accesarea lor în cursa internaţională. Lista donatorilor de fonduri pentru vaccinurile livrate prin COVAX este o emoţionată alăturare de state, instituţii şi oameni care au înţeles ce înseamnă acţiunea comună la vreme de criză.
La sfârşitul anului trecut, pe primul loc al donatorilor se afla Marea Britanie, cu mult peste o jumătate de miliard de euro, urmată de Canada şi fundaţia lui Bill Gates. Arabia Saudită, Norvegia, Japonia şi Uniunea Europeană se află şi ele în partea de sus a listei, cu peste 100 de milioane de euro. Mai găsim pe prestigioasa listă a donatorilor pentru fondul comun internaţional de vaccinuri anti-COVID, patru ţări europene afectate serios de pandemie – Franţa, Germania, Italia şi Spania – , vedem Australia, ţara-continent, şi îl descoperim şi pe şeful de la Netflix.
