Două secole de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza

I se spune simplu Cuza, și la 200 de ani de la nașterea sa, la 20 martie 1820, sau 161 de la istorica sa dublă alegere ca domn al Moldovei și Munteniei.

Marius Tiţa, 21.03.2020, 10:50

I se spune simplu Cuza, și la 200 de ani de la nașterea sa, la 20 martie 1820, sau 161 de la istorica sa dublă alegere ca
domn al Moldovei și Munteniei. Alexandru Ioan Cuza s-a născut acum două secole,
la Bârlad, într-o veche familie moldovenească. Și-a început studiile la Iași și
a obținut bacalaureatul la Paris. Revine în țară, intră în armată dar în 1848
participă activ și în primele rânduri la Revoluția din 1848. Este arestat dar
reușește să fugă în Transilvania, unde va participa la adunarea românilor de la
Blaj.

Se întoarce în Moldova și devine chiar pârcălab de Galați. În ianuarie 1859
erau programate alegeri de domn și la Iași și la București, după cum
stabiliseră puterile garante în problema Munteniei și a Moldovei, cele două principate
române. Tensiunea politică este uriașă, putându-se întâmpla orice, multe
interese externe fiind aruncate și ele în scenă. Alexandru Ioan Cuza se
dovedește a fi, până la urmă, soluția acceptată și la Iași și la București.
Este un moment unic în istoria românilor și a Europei, când o deplină
înțelegere și coordonare a unor politicieni progresiști, cei care cu mai bine
de un deceniu înainte făcuseră Revoluția de la 1848 din cele două principate
române, duc la realizarea visului național al unirii.

Dubla alegere a lui Cuza
înfăptuiește visul dintotdeuna al unirii românilor moldoveni și munteni și, pe
un fond de entuziasm patriotic general, începe un proces de modernizare a
societății românești și de consolidare a noii statalități. În timp și treptat
se unifică instituțiile esențiale ale statului și sunt create altele noi,
moderne. Apar universitățile de la Iași și București iar învățământul se
extinde semnificativ. A fost adoptat Codul Civil iar Biserica Ortodoxă,
majoritară, primește în fruntea sa un mitropolit, primul pas spre autocefalie.
Aceeași biserică este afectată, în 1863, de legea secularizării averilor
mănăstirești.

Un sfert din suprafața agricolă a Principatelor Unite aparținea
mănăstirilor, unele chiar din afara țării. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a
vrut chiar să bată monedă proprie, cu numele de romanat, dar puterea suzerană,
Imperiul Otoman, s-a opus decisiv. Odată finalizată opera de unificare a celor
două principate românești și crearea instituțiile moderne ale unui stat
puternic, se lansează reforme pe toate planurile, se dau legi importante,
așteptate de mult timp. Multe dintre aceste reforme, precum cea agrară, sunt prea
îndrăznețe pentru acele vremuri astfel că noua clasă politică, partidele în
formare, încep să se opună politicii domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Astfel,
în februarie, o conspirație din care făceau parte mulți dintre cei care
luptaseră pentru dubla sa alegere, numită de istorie monstruoasa coaliție, îl
obligă să abdice și să plece în exil. Nu a opus rezistență și nu a revendicat
niciodată tronul. De altfel, în 1873, avea să moară în Germania, la numai 53 de
ani. Alegerea lui Cuza la Iași și București, domnia sa de fix 7 ani, cât un
mandate de președinte al Franței, negocierile cu marile puteri ale vremii
pentru acceptarea unirii Principatelor, compromisurile clasei politice și
reformele lansate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza sunt învăluite, de multe
ori, în legendă.

Ne este greu, uneori, să acceptăm că, fără mijloacele modern
de comunicare de astăzi, politicienii vremii au putut să pună în operă un plan
plin de imaginație, că unirea moldovenilor cu muntenii era chiar dorința
năprasnică a românilor de o parte și alta a Milcovului, râul ce funcționa drept
graniță între frați, că entuziasmul popular a fost uriaș și poate fi documentat
cu mărturiile momentului, că societatea românească a început să se dezvolte și
să se modernizeze cu o forță care fac din mandatul lui Cuza unul de mare
succes.

Teoria conspirației își ia și ea partea din epopeea domniei lui Cuza
iar misterul se amestecă de multe ori, și el, în discuție. Și ajungem în zilele
noastre, când pandemia care a îngrozit omenirea ne ocupă gândurile și
preocupările, nemaiavând loc de evocări istorice și de cultură. Probabil,
această prezentare a Radio România Internațional va fi singura ocazia când vom
afla că tocmai s-au împlinit două secole de la nașterea lui Alexandru Ioan
Cuza, domnitorul Unirii.