Pacea şi civilizaţia, acum 5 mii de ani
La Piatra-Neamţ se află un întreg muzeu dedicat culturii preistorice numită generic Cucuteni, după localitatea din această parte a României unde s-au descoperit primele urme importante ale acestei civilizaţii străvechi.
Marius Tiţa, 24.06.2018, 09:12
La Piatra-Neamţ se află un întreg muzeu dedicat culturii preistorice numită generic Cucuteni, după localitatea din această parte a României unde s-au descoperit primele urme importante ale acestei civilizaţii străvechi. Există mai multe spaţii muzeale, la Iaşi şi în arealul acestei culturi, unde sunt expuse dovezile materiale ale incredibilei civilizaţii dezvoltate cu milenii în urmă, în nord-estul României. Cultura Cucuteni s-a dezvoltat timp de un mileniu şi jumătate, cam din anul 5200 până în anii 3500 Înainte de Hristos sau, cum se mai spune Înaintea Erei Noastre.
Nu se oprea la graniţele României ci mergea pe spaţii ample în spaţiul Ucrainei, unde se numeşte cultura Tripolie. Arheologii au descoperit semnificative asemănări între cultura Cucuteni şi cultura Yangshao din China, dezvoltată în acelaşi timp. Cercetătorii au descoperit un nivel deosebit de civilizaţie dezvoltat de populaţia preistorică. Casele erau elaborate iar aşezările nu erau mici, mergând chiar la mii de persoane. Cucuteniul este definit în special de ceramica sa, de mari dimensiuni, cu un design modern pentru zilele noastre şi o incredibilă decoraţie geometrică.
Vasele de mari dimensiuni, ridicate fără roata olarului, capătă forme complexe inclusiv prin adăugirea de mici coloane. Forma acestor vase ar umple de invidie un ceramist contemporan, uimind prin modernitate. Mai mult, decoraţia lor pictată este aproape exclusiv geometrică, în spirale foarte meşteşugit realizate, mergând după un calcul perfect, pe întreaga formă a vasului. Modelele pictate sunt la rândul lor foarte moderne şi pot fi urmărite în adevărate şcoli” sau stiluri” de-a lungul a sute de ani. Pe lângă vase spectaculoase, cultura Cucuteni a elaborat foarte multe statuete, de mici dimensiuni de această dată, reprezentând femei şi animale. Suntem în plină epocă a matriarhatului iar rolul femeii în societate este clar şi accentuat prin aceste reprezentări ritualice. În schimb, nu găsim, în cultura Cucuteni, reprezentări ale războiului sau obiecte metalice. Nu se ştie prea bine ce se întâmpla cu morţii acestor societăţi şi nici despre eventualele practici religioase nu sunt prea multe detalii. Statuetele şi vasele ceramice nu au urme de folosire pe foc astfel că se poate spune că rolul lor era exclusiv decorativ sau ritualic.
Acum mai bine de 5 mii de ani, cetăţenii civilizaţiei preistorice pe care o numim acum Cucuteni dezvoltaseră o serioasă latură estetică a ceramicii lor, pe care o cultivau de-a lungul multor generaţii. Aveau un gust deosebit inclusiv pentru reprezentările abstracte care nu beneficiază de o largă înţelegere nici în zilele noastre. Timp de un mileniu şi jumătate, oamenii culturii Cucuteni nu păreau a se teme de nimic, nici de fenomene meteorologice, nici de animale şi nici de alţi oameni. Grupările de statuete demonstrează existenţa unor mici parlamente”, exclusiv feminine, dispuse în formă de cruce, după punctele cardinale, cu dimensiuni variabile, în funcţie de rolul jucat în societate.
Animalele reprezentate în lutul culturii Cucuteni trimit cu gândul mai degrabă la mici jucării sau amulete. Este o atmosferă incredibil de paşnică şi deschisă comunicării în creaţiile acestei societăţi, nimic nu este ascuns iar violenţa nu apare nicăieri. Specialiştii spun că, totuşi, apar şi aceste elemente, care definesc războiul, dar spre sfârşitul culturii, cauzate, probabil, tocmai de apariţia acestor pericole de care civilizaţia fusese ferită. Altfel spus, oamenii civilizaţiei de acum 5-7 mii de ani au trăit cel puţin un mileniu de pace în care au ajuns la un nivel remarcabil de dezvoltare, într-o perfectă conlucrare cu mediu înconjurător, generând cultură şi civilizaţie. Privind bogatele rămăşiţele ale culturii Cucuteni desprindem o concluzie simplă şi atât de actuală: pacea este cea care permite dezvoltarea naturală a societăţii omeneşti iar civilizaţia înfloreşte numai în lipsa războiului.