Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Sărbătoarea limbii române

În martie 2013, Parlamentul României adopta legea care instituia Ziua limbii române la 31 august.

Sărbătoarea limbii române
Sărbătoarea limbii române

, 02.09.2017, 17:02

În
martie 2013, Parlamentul României
adopta legea care instituia Ziua limbii române la 31 august. În expunerea de
motive ce a însoţit lansarea proiectului, în 2011, cei 154 de deputaţi şi
senatori din toate grupurile politice de atunci ale Parlamentului subliniau
faptul că limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale. De altfel,
în acelaşi an, 2011, când a fost lansat proiectul legislativ, mai multe
organizaţii ale românilor din jurul graniţelor au decis să sărbătorească limba
română la 31 august.

În iniţiativa parlamentarilor de la Bucureşti se mai
aprecia că există 32 de milioane de vorbitori de limba română, dintre care 10
milioane se află în afara graniţelor de astăzi ale României. Dintre aceştia,
după cum considerau parlamentarii de la Bucureşti, 4 milioane se află în
Republica Moldova. Acolo găsim şi răspunsul la întrebarea de ce a fost aleasă
data de 31 august pentru a fi declarată Zi a limbii române. În momentul în care
parlamentarii români adoptau legea privind instituirea zilei limbii române, în
Republica Moldova, la 31 august, avea loc sărbătoarea Limba noastră. Formula echivocă era simbolul şi rezultatul
presiunilor politice din spaţiul basarabean, unde cei care se opuneau
redeşteptării naţionale se opuneau oricărei menţionări a limbii române ca limbă
vorbită de majoritatea din Republica Moldova. După perceptele sovietice, unii
susţineau că ar fi vorba de o limbă aparte, limba moldovenească. Este o dezbatere
veche, de când imperiul ţarist ocupa Basarabia românească şi această idee a
fost reactivată şi utilizată şi în timpul ocupaţiei comuniste sovietice. De
fapt, cât timp Republica Moldova s-a aflat în Uniunea Sovietică, limba sa
oficială era rusa şi nu limba vorbită de majoritatea covârşitoare a populaţiei,
indiferent cum vroia ea să se numească.

În 1989, Republica Moldova a cunoscut
minunata mişcare de redeşteptare naţională, în care populaţia majoritară,
românii moldoveni, a cerut limba română cu alfabet latin, suveranitate, drapel
şi stemă proprii. Toate aceste cerinţe au fost formulate cu vehemenţă la
impresionanta adunare populară desfăşurată la 27 august 1989. Se apreciază că
la Marea Adunarea Naţională din Chişinău din această dată istorică au participat
750 de mii de oameni, a şasea parte a populaţiei Republicii Moldova.
Evenimentele au evoluat rapid astfel că, după 3 zile, la 31 august 1989,
Parlamentul de la Chişinău, numit încă Soviet, votează adoptarea limbii române
ca limbă de stat şi trecerea ei la alfabetul latin. Anul următor, 1990, când şi
România era liberă de comunism, în Republica Moldova a început să fie
sărbătorită, la 31 august, Limba noastră cea română sau Ziua limbii române.
De altfel, Republica Moldova poate fi numită o republică a poeţilor pentru că
talentaţii scriitori de limba română de aici au fost în primele rânduri ale
mişcării de redeşteptare naţională, în acest spaţiu răpit României de către
Stalin.

În acest an, Ziua Limbii Române a fost sărbătorită peste tot în lume, la
nivel oficial sau în iniţiative care demonstrează că, într-adevăr, limba română
reprezintă fundamentul identităţii naţionale. Tot acum s-a împlinit un secol de
la publicarea poeziei Limba noastră, scrisă de Alexei Mateevici. Poet cu un
destin dramatic, Alexei Mateevici s-a născut, a trăit, a luptat şi a murit în
Basarabia. A scris Limba noastră, un adevărat imn al limbii române, la
Congresul Scriitorilor din Basarabia, în momentele dificile ale anului 1917. În
acelaşi an, poezia a fost publicată, iar poetul a murit, de tifos, la numai 29
de ani. În 1938, compozitorul Alexandru Cristea, preot
basarabean ca şi Mateevici, a scris o sensibilă partitură muzicală pentru
poezia Limba noastră. În 1995, această melodie şi versurile lui Alexei
Mateevici au devenit imnul oficial al Republicii Moldova. Nu ar mai fi de spus
decât o strofă dintre cele 12 ale poeziei Limba noastră. Deloc întâmplător,
am ales strofa a Vll-a, mai puţin cunoscută: Limba noastră îi aleasă/Să ridice
slava-n ceruri,/Să ne spuie-n hram şi-acasă/Veşnicele adevăruri.

Alegeri în Republica Moldova (sursa foto: Radio Chişinău)
Focus duminică, 27 octombrie 2024

Ce alege Republica Moldova

Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au...

Ce alege Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus duminică, 13 octombrie 2024

Un an

S-a împlinit un an de când aproximativ o sută de oameni, israelieni, sunt ținuți ostatici în Gaza, zona palestiniană autonomă. Au fost 250,...

Un an
Budapesta, afectată de viitura de pe Dunăre care va ajunge în România săptămâna viitoare / Foto: Agerpres
Focus duminică, 22 septembrie 2024

Apă și foc

După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale. Căldura excesivă a...

Apă și foc
Exod, lucrarea realizată de Eugen Raportoru
Focus duminică, 15 septembrie 2024

Exod

Expoziția are doar trei picturi. Cea din centru trece de 12 metri în lungime și are o înălțime de peste 3 metri. La capete, în unghi de 90 de...

Exod
Focus duminică, 08 septembrie 2024

Războiul, atunci și acum

Bombele cad peste case, omorând civili, tineri și bătrâni, copii și părinții lor. Oamenii aleargă să se ascundă, să scape cu viață....

Războiul, atunci și acum
Focus duminică, 11 august 2024

Olimpiada

Deși ar părea o întrebare copilărească, totuși ce se întâmplă cu olimpiada când se încheie întrecerile sportive olimpice? Mult timp...

Olimpiada
Focus duminică, 04 august 2024

Imposibila pace

Nu mai trăiesc oameni care să fi văzut pacea în Orientul Apropiat. Și întrebarea dacă a fost vreodată pace în această regiune este...

Imposibila pace
Focus duminică, 14 iulie 2024

NATO 75

Apărut în 1949, când omenirea se refăcea după un cumplit Război Mondial, NATO nu a prea avut parte de aniversări fericite. Prima alianță...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company