Patrimoniul cultural european
2018 va fi Anul European al Patrimoniului Cultural. Aşa a decis Parlamentul european, aporbând un raport elaborat de românul Mircea Diaconu.
Marius Tiţa, 06.05.2017, 15:39
2018 va fi Anul European al Patrimoniului Cultural. Aşa a decis Parlamentul european, aporbând un raport elaborat de românul Mircea Diaconu. Cunoscut şi apreciat actor, Mircea Diaconu a candidat şi şi-a câştigat locul în forul parlamentar european ca independent, bucurându-se de o uriaşă susţinere din partea românilor, alegătorii săi. Iată, deja, două direcţii, activitatea culturală şi popularitatea, din care iniţiativa europarlamentarului Mircea Diaconu capătă profunzime. “Trebuie să ne aşezăm, toate instituțiile europene, în fața cetățenilor pentru că dacă ceva nu a mers bine în tot acest timp, acel ceva este relația între Bruxelles şi cetățenii Europei.
Datoria noastră pe mai departe, şi în primul rând a Parlamentului European, care este ales de către cetățeni, e tocmai aceea de a reface această legătură fundamentală”, a fost una dintre primele declaraţii ale lui Mircea Diaconu. În scurt timp, el va reface turul României în formula realizată în anul 2014, când era candidat independent la un loc în Parlamentul european. Atunci, Mircea Diaconu a mers prin toată ţara, de multe ori fiind chemat în anumite localităţi, şi a discutat cu oamenii despre problemele lor şi ce poate face un reprezentant în forul european.
Ca şi atunci, Mircea Diaconu caută tocmai apropierea de cetăţeni, de viaţa reală în România, în Europa, pentru o activitate reprezentativă eficientă. O iniţiativă concretă şi foarte elocventă a sa este “Harta patrimoniului rănit”, din România, realizat cu ajutorul voluntarilor din întreaga ţară. Este un instrument direct de descoperire a acestui patrimoniu aflat în pericol de dispariţie iremediabilă, prin implicarea cetăţenilor şi responsabilizarea autorităţilor tocmai în domeniul căruia Parlamentul european îi va dedica anul ce vine. În timpul dezbaterilor, subliniind implicarea deosebită a factorilor europeni de decizie în promovarea iniţiativei, europarlamentarul Mircea Diaconu sublinia calitatea de spaţiu comun al Europei culturii şi patrimoniului.
“Ceea ce mă încântă deja, spunea Diaconu, este faptul că, în 2018, vom avea prilejul ca noi, cetățeni, state, instituții europene, asociații, structuri de toate felurile din domeniu, să ne etalăm ce avem mai bun în țările noastre, ceea ce ne reprezintă ca identitate națională. Concluzia finală a acestui an este că elementul european va apărea în toate aceste manifestări naționale, ceea ce va demonstra că suntem într-adevăr un spațiu unitar, construit în mulți ani, ba chiar într-o mie de ani, printr-o istorie comună, nişte experiențe comune, unele bune, altele nu foarte bune sau nefericite. Cert este că astăzi suntem un spațiu comun. Aceasta sigur va fi concluzia acestui An al patrimoniului”.
În raportul care a susţinut declararea lui 2018 drept An European al Patrimoniului Cultural, se menţionează că acesta va contribui la promovarea rolului patrimoniului cultural european drept componentă fundamentală a diversității culturale şi a dialogului intercultural. De asemenea, este avut în vedere şi potenţialul economic, direct şi indirect, al patrimoniului cultural, care este şi un element important al dimensiunii internaționale a UE, dezvoltând interesul țărilor partenere în patrimoniul şi expertiza Europei. Continentul european este leagănul unei istorii îndelungate şi bogate, al unei culturii esenţiale pentru mersul omenirii şi creatorul unei imense bogăţii culturale, al unui patrimoniu inestimabil. O societate civilizată îşi cunoaşte şi îşi respectă cultura şi civilizaţia, rodul unor frământări şi acumulări îndelungate. De aceea, o societate dezvoltată are datoria păstrării şi punerii în lumină a culturii sale, a patrimoniului material sau spiritual pe care l-a moştenit