Războiul rece – amintiri despre viitor

Preşedintele american Barack Obama, aflat în cel de-al doilea mandat al său, se întoarce spre Europa şi spre istoria ei.

Marius Tiţa, 22.06.2013, 18:50

Preşedintele american Barack Obama, aflat în cel de-al doilea mandat al său, se întoarce spre Europa şi spre istoria ei. Din povestea vizitei sale le Berlin, două aspecte emoţionează. Primul ar fi faptul că preşedintele a fost însoţit de fiicele sale adolescente în această vizită care devine pentru ele o iniţiere la faţa locului în colaborarea europeano-americană, baza democraţiei actuale. Al doilea aspect, mult mai expresiv, este faptul că preşedintele Americii a ţinut un discurs în faţa porţii Brandenburg.

Fiind vorba de liderul de la Washington, simbolistica acestui loc a pierdut total în faţa evocării unui eveniment similar, petrecut acum 50 de ani. Desigur, este vorba de discursul preşedintelui SUA de atunci, John Kennedy, în care a pronunţat celebra propunere de lozincă pentru oamenii liberi, Ich bin ein Berliner”. În mod eronat s-a susţinut, pe alocuri, că Obama ar fi ţinut discursul în acelaşi loc în care ar fi vorbit şi Kennedy. Acum 50 de ani, preşedintele Statelor Unite nu ar fi putut vorbi în faţa porţii Brandenburg, unde a fost instalată tribuna pentru Obama, pentru că acolo era sectorul sovietic de ocupaţie, respectiv Republica Democrată Germană, în termeni oficiali.

De aceea, Kennedy a ţinut celebrul discurs, din 26 iunie 1963, la primăria cartierului Schöneberg din Berlinul aflat sub control occidental, o enclavă tăiată de sinistrul Zid. După o jumătate de secol, un alt preşedinte american vorbeşte public în Berlin despre libertate şi democraţie şi chiar despre dezarmarea nucleară. În ultimul timp este, probabil, discursul american la nivel înalt cel mai legat de dramatica istorie postebelică a Europei. Discursul preşedintelui Obama a evocat momente, idei şi acţiuni despre care tinerii de astăzi nu prea ştiu mare lucru.

Atenţia americanilor a fost concentrată, în anii administraţiei Obama, spre zone interne, de criză economică, sau foarte îndepărtate, acolo unde se luptă cu terorismul. Europa a apărut rar în discursul preşedintelui american, cum aproape deloc trecutul rece de confruntare nu mai genera interes dincolo de nordul Atlanticului. Discursul evocator al preşedintelui Obama nu înseamnă nicidecum vreo întoarcere la un trecut straniu. Din primele sale cuvinte, preşedintele a subliniat diferenţele dintre momentul actual şi vremurile de acum o jumătate de secol, a spus că nici măcar ei, liderii german şi american, nu arată precum cei de atunci.

În 50 de ani, evoluţiile au fost atât de radicale încât doar istoricii mai pot genera explicaţii care să ni le facă de înţeles. Războiul rece a lăsat nenumărate semne demne de un interes turistic iar Berlinul este plin de aceste amintiri, dureroase, atunci, nostime, acum. În 1963, ideea ca un preşedinte american să ţină un discurs public în enclava occidentală a Berlinului a fost extrem de curajoasă, dar era imposibil ca acest discurs să se desfăşoare la Poarta Brandenburg, un pas doar în spaţiul controlat de sovieticii, inamici în războiul rece.

Absolut de neimaginat ar fi apărut, în 1963 sau oricând, în timpul răboiului rece, ideea ca şefii serviciilor secrete ale Moscovei şi Washingtonului, cei doi poli de putere ai lumii şi atunci şi acum, să vină în vizită la Bucureşti, unul după altul, o zi după alta. România a fost în câmpul ţărilor comuniste, dar care a ieşit destul de repede de sub controlul Moscovei, inclusiv al trupelor sovietice, care au fost retrase încă din anii 50. A fost vizitată de doi preşedinţi americani, Nixon şi Ford, în schimb a dezvoltat o dictatură personală comunistă dintre cele mai dure. Şi totuşi, aşa s-a întâmplat în această săptămână.

Luni, pe 17, a venit la Bucureşti, în vizită oficială, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, generalul Nikolai Patruşev. A doua zi, marţi, 18 iunie, şeful CIA, John Brennan, a avut convorbiri oficiale, tot la Bucureşti, iar miercuri, 19 iunie, preşedintele SUA, Barack Obama, ţinea un discurs istoric pe Bulevardul Teilor din inima Berlinului, la umbra Porţii Brandenburg, cea ornată cu sârmă ghimpată în timpul Războiului rece.