Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Câtă neîncredere avem în UE

De obicei, sondajele de opinie sau alte studii de profil aveau ca titlu încrederea cetăţenilor europeni în construcţia europeană.

, 29.04.2013, 12:19

De obicei, sondajele de opinie sau alte studii de profil aveau ca titlu încrederea cetăţenilor europeni în construcţia europeană. Acum, neîncrederea este cea care domină. În primul rând, este o chestiune de cifre. Dacă neîncrederea a trecut de jumătate, adică 50%, e clar că va da numele sondajului.


Un sondaj realizat de publicaţia The Guardian – e drept, britanică, deci din ţara campioană a euroscepticismului, vorbeşte de inversări de situaţie. Cât era ieri neîncrederea în Uniunea Europeană, atât a rămas acum încrederea. Şi cel mai des, încrederea este sub 50%. În Franţa, neîncrederea se instalase în 41 la sută din populaţie. Acum vorbim cam de 56 la sută. Tot cu un scor de aproximativ 60 la 40 la sută, cu inversare de încredere şi neîncredere, se situează şi Germania. În aceaşi situaţie se află şi Spania, doar că cifrele sunt mai dramatice. Dacă înainte de criză doar 23 la sută dintre spanioli nu prea priveau cu ochi buni propunerile europene, restul de peste 70 la sută punându-şi mari speranţe în construcţia europeană, acum 72 la sută dintre ei sunt neîncrezători în viitorul european. Campioană absolută la euro-neîncredere, Spania merită mult mai multă atenţie. Ţara iberică a fost mult timp o poveste de succes a integrării europene, un exemplu de funcţionare eficientă a acestui uriaş mecanism, din ce în ce mai complex. A fost nevoie de ceva timp ca Spania ieşită din decenii de dictatură franchistă să recupereze modernizarea întârziată şi să devină un membru funcţional al comunităţii europene.


Dar tot Spania s-a dovedit unul dintre statele europene cele mai lovite de criza declanşată în 2008. Unele dintre cele mai eficiente sectoare ale economiei au intrat în regres, datoriile cuceresc statul, factorii economici şi indivizii iar şomajul nu pare a se mulţumi cu sfertul populaţiei active la care se instalase deja. Cazul Spaniei trebuie studiat şi cu gândul la statele est-europene, cele care au stat sub comunism de la sfârşitul celui de al doilea război mondial până în mirabilul an 1989. Ele se regăsesc, în cea mai mare parte, în interiorul Uniunii Europene şi nimic din ceea ce aparţine integrării europene nu trebuie să le fie străin. Mai întotdeauna aceste ţări erau cotate cu procente semnificative de adeziune la ideea Europei unite. Aceste state şi-au dorit libertatea şi participarea la viaţa unui continent prosper şi unit. Mai mereu a existat tendinţa de a idealiza integrarea europeană în fostele state comuniste dar aceasta era o evoluţie normală, mult dorită, după decenii întregi în care au fost uitate după Cortina de Fier.


Pregătirea aderării la Uniunea Europeană dar şi anii de după aderare au însemnat progres accelerat pentru Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Slovenia, Polonia, România şi Ungaria. Această evoluţie a ajuns destul de repede să fie perturbată de criza mondială, care a afectat şi Uniunea Europeană, cea mai solidă construcţie economică şi politică la nivel transnaţional din întreaga lume. Efectele asupra indicatorului cel mai preţios, cel al bunăstării cetăţenilor, au fost masive iar toate acestea se resimt în valorile unui alt indicator, cel al încrederii în viitorul european al ţării şi al fiecărui individ în parte. Fiind printre cei mai informaţi din lume, cetăţeanul european taxează prin această neîncredere şi comportamentul instituţional al Uniunii Europene, de multe ori inert, neadaptat la provocările crizei internaţionale. Astfel că, în aceste procente mari ale neîncrederii, care depăşesc încrederea, citim de fapt dezamăgirea cetăţeanului european faţă de performanţa Uniunii în vremurile grele ale crizei mondiale.







































































Alegeri în Republica Moldova (sursa foto: Radio Chişinău)
Focus duminică, 27 octombrie 2024

Ce alege Republica Moldova

Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au...

Ce alege Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus duminică, 13 octombrie 2024

Un an

S-a împlinit un an de când aproximativ o sută de oameni, israelieni, sunt ținuți ostatici în Gaza, zona palestiniană autonomă. Au fost 250,...

Un an
Budapesta, afectată de viitura de pe Dunăre care va ajunge în România săptămâna viitoare / Foto: Agerpres
Focus duminică, 22 septembrie 2024

Apă și foc

După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale. Căldura excesivă a...

Apă și foc
Exod, lucrarea realizată de Eugen Raportoru
Focus duminică, 15 septembrie 2024

Exod

Expoziția are doar trei picturi. Cea din centru trece de 12 metri în lungime și are o înălțime de peste 3 metri. La capete, în unghi de 90 de...

Exod
Focus duminică, 08 septembrie 2024

Războiul, atunci și acum

Bombele cad peste case, omorând civili, tineri și bătrâni, copii și părinții lor. Oamenii aleargă să se ascundă, să scape cu viață....

Războiul, atunci și acum
Focus duminică, 11 august 2024

Olimpiada

Deși ar părea o întrebare copilărească, totuși ce se întâmplă cu olimpiada când se încheie întrecerile sportive olimpice? Mult timp...

Olimpiada
Focus duminică, 04 august 2024

Imposibila pace

Nu mai trăiesc oameni care să fi văzut pacea în Orientul Apropiat. Și întrebarea dacă a fost vreodată pace în această regiune este...

Imposibila pace
Focus duminică, 14 iulie 2024

NATO 75

Apărut în 1949, când omenirea se refăcea după un cumplit Război Mondial, NATO nu a prea avut parte de aniversări fericite. Prima alianță...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company