Retrospectiva săptămânii 15.01 – 21.01.2023

Sumar: 2023 ar trebui să aducă binemeritata aderare a Românie la zona Schengen, afirmă şeful statului, Klaus Iohannis; România a preluat mandatul de președinte al OSCE; Avioane de supraveghere AWACS vor executa, din România...

Mihai Pelin, 21.01.2023, 11:00

2023 ar trebui să aducă binemeritata aderare a Românie la zona
Schengen, afirmă şeful statului, Klaus Iohannis

România
îşi păstrează în 2023 coordonatele generale de politică externă, care vizează
întărirea locului şi rolului în NATO şi UE şi fortificarea alianţei strategice
cu SUA, a declarat președintele Klaus Iohannis, marti, ambasadorilor străini
acreditaţi la Bucureşti. Șeful statului a precizat că România va susţine în
continuare asigurarea unei posturi consolidate pe fancul estic al NATO, va
promova importanţa strategică a Mării Negre şi va sprijini politica uşilor
deschise a Alianţei. Pentru includerea României în Schengen vor fi realocate
resurse diplomatice importante, iar sprijinul acordat Ucrainei vecine va fi menţinut
la aceiaşi parametri. În ceea ce privește spațiul de liberă circulație,
președintele a subliniat că succesul finalizării MCV în 2022 trebuie completat
anul acesta cu aderarea binemeritată la Spaţiul Schengen, în condiţiile în care
România este pregătită din toate punctele de vedere. Klaus Iohannis a
avut și o convorbire telefonică cu omologul din Bulgaria, discuţia vizând
preponderent subiectul aderării celor două state la spaţiul Schengen şi
modalităţile de depăşire a blocajului înregistrat la Consiliul Justiţie şi
Afaceri Interne (JAI) din decembrie 2022, după ce Austria si Olanda au votat
împotrivă. Cei doi au reconfirmat hotărârea fermă de a continua cooperarea
strânsă în vederea atingerii obiectivului comun al aderării în acest an.
Totodată, preşedintele român a fost sunat de omologul austriac, Alexander van
der Bellen. Şeful statului roman i-a mulţumit pentru sprijinul exprimat public
în favoarea aderării ţării la Schengen şi a arătat că mesajele numeroase de
susţinere venite din partea mediului politic, economic şi social din Austria
sunt semnale clare că locul României este în spaţiul de liberă circulaţie. Preşedintele
Iohannis a hotârat să-l
retrimită la Viena pe ambasadorul Emil Hurezeanu, care fusese chemat la
Bucureşti pentru consultări imediat după Consiliul JAI în cadrul căruia
reprezentantul Austriei a respins aderarea României.

România a preluat mandatul de președinte al
OSCE

România
a preluat Preşedinţia Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru
Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), unul din organismele subsidiare ale
Consiliului Permanent al OSCE, mandat pe care îl va îndeplini în 2023. Printre
atribuţiile acestui Comitet se numără discutarea aspectelor non-militare şi
politice de securitate. Mai precis, România va sprijini realizarea obiectivelor
OSCE în domeniile combaterii traficului de persoane, managementului
frontierelor şi combaterii terorismului. Acest mandat reprezintă o
recunoaştere a profilului activ al României în cadrul OSCE privind susţinerea
rolului, valorilor şi principiilor fundamentale ale organizaţiei în asigurarea
păcii, securităţii şi cooperării în Europa, a afirmat ministrul român de
externe, Bogdan Aurescu. România a mai deţinut Preşedinţia Comitetului
de Securitate al OSCE în 2015 şi 2016.

Avioane de supraveghere AWACS vor executa, din România, zboruri de
recunoaştere şi supraveghere a flancului estic al NATO

În România au aterizat, marţi, în premieră, avioane NATO de
tip radar, specializate în supravegherea din aer a unor
spaţii aeriene extinse. Aceste aeronave AWACS (Airborne Warning and
Control System) vor opera din România în misiuni de recunoaştere şi
supraveghere a spaţiului estic al Alianţei. De
la invadarea Ucrainei, ele au efectuat
patrule periodice în estul Europei şi regiunea Mării Baltice, pentru a
identifica avioanele ruseşti din
apropierea graniţelor NATO. Trei aeronave de acest tip sunt desfăşurate la Baza
Aeriană Otopeni, împreună cu un detaşament format din 180 de
militari şi piloţi. Misiunea este programată să dureze mai multe săptămâni.
Aeronavele nu sunt dotate cu armament, fiind folosite
ca posturi de comandă aeriene. Sunt avioane Boeing 707 dotate cu aparatură
electronică de supraveghere a spectrului radio şi spaţiului aerian. Ele
sunt capabile să localizeze şi să identifice alte aeronave la o distanţă de
peste 400 de kilometri.

Actualul sezon gripal din România
se poate întinde până în primavară

Specialiştii
spun că actualul sezon gripal din România se poate întinde până în primăvară,
astfel că recomandă, în continuare, vaccinarea antigripală. Aceasta se poate
face şi în aproape 100 de farmacii comunitare din toată țara autorizate de
Ministerul Sănătăţii în cadrul unui program pilot. Cele mai recente date arată
că numărul persoanelor
diagnosticate cu infecţii respiratorii este în creştere – săptămâna trecută au fost înregistrate aproape
140.000 de îmbolnăviri, cu peste o treime mai multe faţă de săptămâna
precedentă şi aproape dublu faţă de perioada de dinaintea pandemiei. Medicii au
confirmat şi mai multe cazuri de infectare multiplă, cu virusul gripal şi cu
coronavirus. În contextul situaţiei epidemiologice
actuale. România a obţinut din partea Comisiei Europene suspendarea temporară a
distribuţiei în afara ţării pentru anumite medicamente din categoria
antibiotice şi antitermice cu administrare orală. Autorităţile române spun că
măsura nu afectează exportul medicamentelor fabricate de către
producătorii români. Solicitarea s-a făcut pentru evitarea unei crize de astfel
de medicamente în România, deoarece sunt state în Europa unde aceste
produse lipsesc.

Zi istorică pentru România, cu temperaturi record înregistrate de mai multe staţii
meteorologice

Primele zile ale lui 2023 au adus temperaturi extrem
de ridicate în multe zone. Meteorologii au anunțat că a fost înregistrat un nou
record de temperatură. Au fost 22,4 grade Celsius la Turnu Măgurele ceea
ce face ca 18 ianuarie să fie cea mai caldă zi din istoria măsurătorilor mai
multe stații meteorologice din țară au raportat, de asemenea, cifre record. Și la București a fost foarte cald, înregistrându-se
și aici un record, de 20,6 grade. Temperaturile
nefiresc de mari aduc probleme agricultorilor. În sudul ţării se preconizează
un an secetos, iar în nord există riscul ca pomii să înmugurească şi să
îngheţe, producţia de fructe
autohtone de anul acesta riscând astfel
să fie compromisă.