Retrospectiva săptămânii 08.01 – 14.01.2023
COVID, gripă și lipsă de medicamente în România/ Măsuri economice și deficit comercial record/ Discuții bilaterale
Daniela Budu, 14.01.2023, 09:14
COVID, gripă și lipsă de medicamente în România
Sistemul sanitar românesc trebuie să facă față, în această perioadă, numeroaselor infectări cu gripă sezonieră și COVID, dar și unei noii tulpini de coronavirus care a apărut în această săptămână și în România. Specialiştii estimează că vârful valului gripal va fi atins în săptămânile următoare, iar o scădere a numărului de îmbolnăviri va fi abia în a doua jumătate a lunii viitoare. O contribuție importantă la creșterea numărului de pacienți, spun specialiștii, o vor avea și școlile care și-au deschis, de luni, porțile pentru un nou modul, în plină stare de alertă epidemiologică. Îmbolnăvirile în număr mare amplifică criza determinată de lipsa unor medicamente din farmacii, în special a celor pediatrice pe bază de paracetamol, ibuprofen sau unele antibiotice. După o serie de întâlniri cu producători și distribuitori de medicamente, precum și cu reprezentanți ai industriei farmaceutice, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a dat asigurări că în România nu este criză de medicamente antiinflamatoare şi antitermice.
Alexandru Rafila:„În România nu există criză nici de ibuprofen, nici de paracetamol, spre deosebire de alte ţări din Europa, care au în momentul de faţă discontinuităţi în furnizarea de paracetamol. În România nu avem această problemă datorită fabricilor de medicamente care produc aici, în ţara noastră, aceste substanţe şi există atât variantele pentru adulţi, cât şi variantele de uz pediatric”.
La rândul lor, producătorii de medicamente au precizat că vor asigura, în continuare, aprovizionarea cu aceste produse. Situația este mult mai complicată în cazul medicamentelor pentru tratarea bolnavilor de cancer. Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor bolnavilor de cancer, Cezar Irimia, a declarat că pacienţii au reclamat încă de la începutul anului că nu se găsesc şapte medicamente oncologice. Ministrul Sănătăţii susține, în schimb, că lipsesc doar trei medicamente, din care două sunt în depozite.
Măsuri economice și deficit comercial record
Banca Naţională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară la 7% pe an, în încercarea de a încetini inflaţia şi creşterea preţurilor. Specialiştii BNR estimează că, prin această măsură, rata anuală a inflaţiei va scădea uşor în acest trimestru şi mai accentuat ulterior, astfel încât din vară indicatorul să nu mai depăşească 10 procente. Totuși, noua majorare a dobânzii-cheie va determina, cel mai probabil, şi creşteri ale dobânzilor practicate de băncile comerciale, în special în cazul creditelor, însă scăderea anticipată a inflaţiei, spun specialiștii, poate reprezenta un semnal că procesul de majorare a dobânzilor se apropie de final. Analistul economic Dragoş Cabat consideră că era important să se continue tendinţa de creştere a dobânzii-cheie pentru a ne asigura că inflaţia va atinge un plafon şi va intra apoi pe o traiectorie de scădere.
Dragoş Cabat: „Important este că s-a continuat această tendinţă de creştere a dobânzii de politică monetară, în aşa fel încât să avem cât mai rapid o încetinire a creşterii inflaţiei. Acesta este lucrul cel mai important acum pentru economia românească, mai important decât creşterea economică şi decât creditele pe care le au cam 600.000 de români, care, sigur, sunt afectaţi de această majorare de dobândă”.
După mai bine de doi ani de pandemie și cu război la granițe, nici deficitul balanței comerciale a României nu se află într-o situație mai bună. Institutul Național de Statistică a anunțat un record de 31 de miliarde de euro în primele 11 luni din 2022, cu aproape 10 miliarde de euro mai mare decât diferenţa dintre importuri şi exporturi în aceeași perioadă a anului anterior.
Analistul economic Constantin Rudniţchi: „Avem un record unic în istoria României. Parţial, poate fi explicat prin faptul că şi pe plan european, şi plan global, traversăm o perioadă inflaţionistă. Deci, avem o creştere valorică importantă în materie de importuri, asta este fără îndoială. Dar dincolo de această explicaţie a inflaţiei, cu siguranţă, există o zonă nevralgică a României, şi anume faptul că importurile sunt, în continuare, extrem de mari, în vreme ce producţia internă şi exporturile nu reuşesc să facă faţă nevoii economiei naţionale”.
Între timp, Guvernul de la București caută surse diverse de împrumut, atât de pe piaţa internă, cât şi externă, pentru deficitul bugetar de cel puțin 160 de miliarde de lei (circa 32 de miliarde de euro) estimat pentru acest an şi datoria veche ce trebuie refinanţată.
Discuții bilaterale
Continuă discuţiile pentru soluţionarea problemelor semnalate de partea română referitoare la Legea privind minorităţile naţionale din Ucraina, document adoptat şi promulgat, recent, la Kiev. Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a discutat telefonic, miercuri, cu omologul Dmitro Kuleba, convenind lansarea de consultări cuprinzătoare privind aceste probleme, care să includă discuţii la nivel de experţi şi o întâlnire, în perioada următoare, a celor doi miniştri. Legea a generat preocuparea autorităţilor de la Bucureşti pentru că reprezentanţii comunităţii româneşti din Ucraina nu au fost consultaţi în procesul de elaborare a documentului, care a fost adoptat în lipsa unui aviz al Comisiei de la Veneţia. Mai mult, încă de la sfârşitul anului trecut, partea română a transmis o listă cu prevederile din lege pe care le consideră că au un efect negativ asupra românilor din statul vecin.
Tot în această săptămână, Bogdan Aurescu a discutat telefonic și cu omologul suedez, Tobias Billström, de data aceasta despre aderarea României la Schengen. România se bucură de sprijinul Suediei pentru aderarea la spaţiul de liberă circulaţie, a confirmat oficialul suedez, care a adăugat că țara sa, care deţine în prima jumătate a anului preşedinţia Consiliului UE, promite să se implice activ şi să sprijine eforturile României în direcţia finalizării aderării. La rândul său, Bogdan Aurescu a subliniat importanţa coordonării de către preşedinţia suedeză a dialogului cu toţi partenerii europeni implicaţi în acest dosar. Preocuparea pentru acest subiect a fost arătată și cu ocazia evenimentului de lansare la Bucureşti a preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, care a avut loc tot în această săptămână.