Retrospectiva săptămânii 11-17.12.2022
Sumar: România, Austria, Spațiul Schengen și Consiliul European; Bugetul României pe 2023, adoptat de Parlament; Românii și inflația-record;
Roxana Vasile, 17.12.2022, 10:30
România, Austria, Spațiul
Schengen și Consiliul European
Președintele
Klaus Iohannis a reprezentat, joi, România la ultima reuniune din acest an, de
la Bruxelles, a liderilor din Uniunea Europeană. Deși, la plecarea de acasă,
intenționa să o includă ca subiect pe ordinea oficială de zi, chestiunea
extinderii spațiului Schengen nu s-a aflat pe agendă, cu toată revolta României
şi Bulgariei că sunt ţinute, în continuare, în afara lui. Cu o săptămână
înainte, la Consiliul JAI al miniștrilor de Justiție și de Interne, Austria s-a
opus aderării ambelor, invocând argumente considerate false și meschin
politicianiste. Olanda i s-a alăturat, fiind împotriva intrării doar a
Bulgariei, însă votul a fost dat la pachet cu România.
La summitul de joi,
Klaus Iohannis nu a discutat cu liderii europeni un viitor calendar concret
privind intrarea în Schengen şi nici nu a obţinut vreun angajat ferm din partea
Suediei, care preia preşedinţia europeană de la 1 ianuarie. Dar s-a declarat
ʺdestul de optimistʺ că 2023 va aduce rezultate pozitive. Şefa Comisiei
Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului, Charles Michel, au
precizat că vor mai exista schimburi de opinie pe această temă şi că se
aşteaptă la progrese în următoarele luni. Anterior, la Strasbourg, Parlamentul
European a organizat o dezbatere în cadrul căreia reprezentanţii grupurilor
politice au reafirmat că România și Bulgaria au îndeplinit toate criteriile și
merită să devină parte a Schengen cât mai rapid.
Comisarul european pentru
Afaceri Interne, Ylva Johansson, a punctat că obţinerea aderării celor două
țări la Schengen va rămâne o prioritate a sa şi că este hotărâtă să obţină
lucrul acesta anul viitor. A fost un singur câștigător și acesta trăiește la
Kremlin – a afirmat dna Johansson. Votul din Consiliul JAI nu mai poate fi
întors de Parlamentul European, dar aceasta nu înseamnă că dezbaterea a fost
lipsită de importanță, putând, dimpotrivă, să conteze în demersurile viitoare -
au estimat analiști politici.
În România, relațiile bilaterale româno-austriece
au fost afectate. ʺUn cadou de Crăciunʺ pentru Vladimir Putin – a susţinut
liderul PSD, la co-guvernare, Marcel Ciolacu. Atitudine regretabilă şi
nejustificată – a spus preşedintele Klaus Iohannis. Cât despre românii de
rând, sunt mulți cei care au cerut un boicot al companiilor austriece din
România, nu puține și nici mărunte, în ciuda apelului la diplomație al șefului
țării. Benzinării ale grupului petrolier OMV ori bănci importante cu capital
austriac au fost țintă a nemulțumirii verbale a populației. Apel la boicot a
fost făcut și la adresa unor produse de origine austriacă – cafea, dulciuri ori
băuturi energizante, precum și a stațiunilor de iarnă austriece. Austria este
unul dintre cei mai importanți investitori străini din România, cu investiții
totale estimate, în 2021, la peste 12 miliarde de euro.
Bugetul României pe 2023,
adoptat de Parlament
Bugetul
de Stat şi cel al asigurărilor sociale de Stat au fost adoptate, miercuri, de
Parlament cu foarte puţine modificărifață de varianta dorită de Guvern. Senatorii şi deputaţii
au avut nevoie de doar trei zile pentru amendamente, dezbateri şi vot final.
Este un buget care elimină vulnerabilităţile din economie şi alocă sume
considerabile pentru investiţii – au spus reprezentanţii partidelor la Putere,
în timp ce Opoziţia l-a calificat drept lipsit de viziune şi mincinos. Că
investiţiile reprezintă o prioritate o dovedește alocarea pentru acestea a 7,2%
din PIB. Sunt prevăzute, totodată, majorarea pensiilor cu 12,5%, creşterea
salariului minim pe economie la 3.000 de lei (circa 600 de euro) şi acordarea
de ajutoare financiare persoanelor cu venituri mici. Bugetul se bazează pe o
creştere economică de 2,8% şi o rată anuală a inflaţiei de 8% la finalul
anului. De asemenea, deficitul public va fi în scădere de la 80 de miliarde de
lei (circa 16 miliarde de euro) în acest an, la 68,2 miliarde de lei în 2023.
Românii și inflația-record
Rata
anuală a inflaţiei a urcat, în România, la 16,8% în noiembrie, de la 15,3 în
octombrie. Datele publicate săptămâna aceasta depăşesc prognoza de inflaţie
pentru finalul anului – de 16,3% – pe care o anunţase, anterior, Banca
Naţională. Românii scot din buzunar mult mai mulţi bani pentru produsele
alimentare faţă de începutul anului, pentru că mâncarea s-a scumpit cu aproape
22%. În top se află zahărul, cu o creştere a preţului de peste 60 de procente,
însă nici untul şi uleiul nu sunt departe, cu majorări de peste 40%. Mărfurile
nealimentare sunt mai scumpe cu 16%, iar serviciile cu aproape 10 procente.
Energia electrică s-a scumpit cu aproape 50%, iar gazele naturale cu aproape
40%. Să rămânem în domeniu și să spunem că președintele țării a promulgat,
săptămâna aceasta, legea privind noile plafoane de preț la curent care vor
intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Astfel, se păstrează actualele prețuri
de 68 de bani (circa 13 eurocenți) şi 80 de bani (circa 16 eurocenți) per
kilowatt pentru consumul lunar de până în 100 de KWh, respectiv de până în 255
de KWh. Cei care vor depăși acest ultim prag vor beneficia și ei de un preț
plafonat de 1,3 lei (26 eurocenți). Clienţilor casnici cu un singur contract la
energie li se va aplica automat această plafonare a preţurilor. În schimb,
patru categorii de consumatori trebuie să depună o cerere şi o declaraţie pe
proprie răspundere pentru a avea prețuri mai mici: persoanele care folosesc
aparate medicale, familiile cu mai mult de 3 copii şi cele monoparentale,
precum și cele care au mai mult de un loc de consum. Acestora din urmă li se
vor aplica eventuale reduceri doar pentru o singură proprietate.
