Retrospectiva săptămânii 20.11 – 26.11.2022
Va fi ridicat MCV? / Președintele Klaus Iohannis în Letonia și Lituania / Prima ședință a guvernelor român și spaniol / Decizii importante la București
Daniela Budu, 26.11.2022, 10:02
Va fi ridicat MCV?
Săptămână importantă pentru București! Comisia Europeană a stabilit că România a îndeplinit angajamentele din Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi a recomandat ridicarea acestei monitorizări. Printre reformele apreciate se numără legile justiţiei recent adoptate, o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar, precum și lupta împotriva corupţiei. Bruxellesul atrage totuşi atenţia că este important ca România ‘să continue să lucreze pe deplin la transpunerea angajamentelor rămase, menţionate în raport, în legi concrete şi la implementarea lor’, în cadrul mecanismului privind statul de drept. Autoritățile de la București au salutat decizia CE și au apreciat că aceasta este confirmarea clară că România a făcut reformele necesare. Suspendarea MCV-ului era esențială pentru aderarea la spațiul Schengen, deoarece Olanda condiționa intrarea României în spațiul de liberă circulație de rezolvarea problemelor pe partea de stat de drept și corupție. Chiar premierul olandez Mark Rutte le-a reamintit autorităților, luna trecută, la București, că Amsterdamul își va retrage opoziția față de intrarea României în Schengen atunci când condițiile din MCV legate de statul de drept sunt respectate.
Președintele Klaus Iohannis în Letonia și Lituania
Despre intrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen a vorbit și preşedintele Klaus Iohannis cu omologii săi din Letonia și Lituania, în cadrul vizitelor oficiale pe care le-a întreprins în cele două state în această săptămână. România şi Letonia marchează anul acesta 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, iar şeful statului a discutat cu preşedintele Egils Levits și despre aprofundarea cooperării şi coordonării celor două ţări în cadrul UE, al NATO şi al diferitelor formate regionale. Cât privește aderarea țării la Schengen, acesta a declarat că România nu a fost, nu este şi nu va fi o ţară care permite migraţia necontrolată prin trecerea ilegală a frontierelor sale. Este răspunsul la îngrijorările exprimate zilele trecute de cancelarul austriac privind 75 de mii de persoane care ar fi traversat UE până în Austria fără a fi înregistrate. Klaus Iohannis: Prin România nu a existat, nu există şi nu va exista flux migratoriu necontrolat. Nu prin România şi nu din România vin aceşti migranţi. Ruta balcanică este problematică, noi ştim acest lucru şi noi, în România, am luat toate măsurile.
De altfel, ministrul de Interne, Lucian Bode, s-a deplasat la Viena pentru a-l asigura pe omologul său, Gerhard Karner, că aderarea României la spaţiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană şi nu un pericol pentru statele membre. În plus, a amintit că experţii Comisiei au apreciat, zilele trecute, în urma verificării granițelor țării, că România respectă toate normele europene pentru a adera la spațiul de liberă circulație. La Vilnius, Klaus Iohannis a discutat cu omologul lituanian, Gitanas Nauseda, despre situația de securitate în regiune. Liderul de la Vilnius consideră că următorul pachet de sancţiuni la adresa Rusiei, pentru agresiunea asupra Ucrainei, ar trebui aprobat cât mai rapid posibil. La rândul său, Klaus Iohannis a declarat că România sprijină şi va sprijini Chișinăul, în contextul atacurilor ruseşti care au afectat nu doar Ucraina, ci şi alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova. Că România va rămâne solidară cu Moldova şi va continua să o sprijine atât timp cât va fi necesar a dat asigurări, la Conferinţa de luni de la Paris a platformei de sprijin pentru Republica Moldova, și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. În plus, România, alături de Franţa şi Germania au anunțat o nouă tranşă de ajutor pentru Chişinău de peste 100 de milioane de euro.
Prima ședință a guvernelor român și spaniol
Agresiunea neprovocată, nejustificată şi ilegală a Rusiei asupra Ucrainei au condamnat-o cu fermitate și premierii român și spaniol, Nicolae Ciucă şi Pedro Sanchez, care au participat, la prima şedinţă a guvernelor de la Bucureşti şi Madrid. În declaraţia comună semnată de oficiali, cele două state și-au reafirmat statutul de parteneri solidari în UE şi de aliaţi care sprijină securitatea spaţiului euroatlantic în cadrul NATO. În plan european, cele două ţări se angajează să sprijine politica de extindere a UE atât în zona Balcanilor de Vest, cât şi parcursul european al Kievului și Chișinăului. În plan bilateral, guvernul român și cel spaniol au decis înfiinţarea unui grup de lucru pentru acordarea dublei cetăţenii românilor din Spania. În context, premierul spaniol a mulţumit celor peste un milion de români care trăiesc în ţara sa pentru contribuţia pe care o au la dezvoltarea Spaniei şi consideră că aceştia s-au integrat foarte bine în societatea spaniolă. Și premierul Nicolae Ciucă a mulțumit românilor din Regat: Folosesc această oportunitate pentru a le mulţumi românilor pentru modul în care s-au integrat, pentru modul în care s-au comportat, pentru modul în care au înţeles să facă cinste României, indiferent unde îşi desfăşoară activitatea. La finalul reuniunii au fost semnate memorandumuri de înţelegere în mai multe domenii.
Decizii importante la București
În contextul crizei energetice cu care se confruntă întreaga Europă, Camera Deputaţilor de la București a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de modificare a ordonanţei privind energia care stabileşte un preţ maxim la energia electrică de 1,30 lei pe kWh. Preţul plafonat va fi aplicat în funcţie de consumul realizat și se va aplica de la 1 ianuarie anul viitor până la 31 martie 2025. Tot în această săptămână, guvernul a decis, împreună cu partenerii sociali, că salariul minim va creşte de la 1 ianuarie la 3.000 de lei, de la 2.550 cât este acum, iar 200 de lei nu vor fi impozitaţi. Potrivit acordului, în construcţii, salariul nu va fi mai mic de 4000 de lei. Executivul consideră că majorarea va avea efecte pozitive asupra creşterii economice, atât prin sporirea puterii de cumpărare a salariaţilor, cât şi prin reducerea şomajului.
Anterior, liderii coaliţiei de guvernare din România au decis că pensiile bazate pe contributivitate se vor majora, tot de anul viitor, cu 12,5%. Cei cu venituri mici vor primi, în plus, un ajutor din partea statului. Premierul dă asigurări că toate aceste măsuri de sprijin agreate în coaliţia de guvernare nu vor genera dezechilibre bugetare. Nu de aceeași părere este opoziția, care, la un an de la instalarea în funcţie a cabinetului Ciucă, a făcut un raport critic al guvernării. Documentul menționează inflaţia uriaşă, lipsa de preocupare pentru a reduce cheltuielile din ministere sau menţinerea pensiilor speciale pentru aleşi. USR amintește scumpirile record, plagiatele şi proiectele ratate, iar AUR acuză actualul executiv de incompetenţă şi lipsă de voinţă politică pentru adoptarea unor măsuri care să ajute populaţia şi economia.
