Retrospectiva săptămânii 13.11 – 19.11.2022
Reacții după incidentul din Polonia; România, tot mai aproape de Schengen; Date privind economia României; Cristina Neagu - cea mai bună marcatoare din istoria Campionatelor Europene de handbal
Corina Cristea, 19.11.2022, 11:30
Reacții după incidentul din Polonia
România este deplin solidară cu Polonia în aceste momente foarte dificile
şi, în acelaşi timp, exprimăm condoleanţe pentru cele două victime omeneşti,
care au apărut, din păcate, în urma acestui incident, a transmis Bucureştiul
Varşoviei, la scurt timp după exploziile de marţi, de la graniţa cu Ucraina. Polonia a ridicat nivelul de alertă la anumite unităţi militare, iar, o
zi mai târziu, ambasadorii NATO s-au întâlnit, la cererea Poloniei, în virtutea
Articolului 4 din Tratatul Alianței.
Nu avem niciun semn că Rusia pregătește un
atac deliberat împotriva NATO – a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, după reuniunea de urgență. Potrivit oficialului, explozia a avut loc după
ce Rusia a lansat un atac masiv cu rachete împotriva Ucrainei. De la începutul
războiului ilegal al Rusiei în Ucraina, NATO și-a sporit vigilența pe flancul
estic și monitorizăm situația – a adăugat Jens Stoltenberg.
Alianța continuă și
să își întărească flancul estic. În România a sosit, în această
săptămână, cel de-al doilea convoi cu tehnică
militară franceză, constând într-o companie de tancuri Leclerc, care a ajuns în
judeţul Braşov. Acest tip de tanc este considerat extrem de
eficient în lupta terestră, cu o capacitate de a lovi cu precizie ţinte de la
4.000 de metri distanţă. Convoiul militar face parte din cele zece promise de
Franța Bucureștiului, menite să întărească flancul estic al NATO. Primul
convoi, cu transportoare blindate, a sosit în România pe 23 octombrie. Franţa a
anunțat că va trimite la baza militară de la Cincu, în total, aproape 150 de
vehicule de luptă cu armamentele, muniţia şi echipamentele aferente.
România, tot mai aproape de Schengen
Comisia Europeană a cerut Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio
întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei
la Spaţiul Schengen. Referitor la România, Executivul comunitar a precizat că ţara are un management solid şi de
înaltă calitate al graniţelor şi este implicată în cooperarea internaţională în
materie de poliţie de frontieră. În plus, este activă pe două fronturi
prioritare: combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane. În
ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de
structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu
respectarea principiului nereturnării, subliniază Executivul comunitar. Se aşteaptă ca problema aderării celor trei state la spaţiul de liberă
circulaţie să fie supusă la vot în Consiliul UE, la începutul lunii decembrie,
pentru o decizie pozitivă fiind necesară unanimitatea. În această săptămână, o nouă echipă mixtă de experţi ai Comisiei şi unor state membre,
printre care şi Olanda – care s-a opus constant aderării invocând chestiuni din
sfera judiciară – a venit în România pentru a evalua stadiul pregătirii pentru
aderarea la Schengen.
Date privind economia României
Economia României a crescut în toamna acestui an, dar într-un ritm mai
lent, relevă datele publicate în această săptămână de INS. Acestea au
evidenţiat o creştere cu 4% în trimestrul al III-lea faţă de perioada similiară
din 2021. Este cea mai ridicată creştere economică din Uniune raportată la
trimestrul anterior, la egalitate cu cea înregistrată de Cipru, celelalte state
consemnând creşteri situate sub un procent sau chiar scăderi.
Premierul
Nicolae Ciucă dă asigurări că România nu este în pericol să intre în recesiune
economică şi spune că datele de acum arată foarte clar că există premisa ca la
sfârşitul anului România să aibă o creştere economică în jur de 5%, iar pentru
anul viitor o creştere economică în jur de 1,5%.
Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a
declarat încrezător că economia României va înregistra anul viitor doar o
încetinire a creşterii şi nu o recesiune tehnică, subliniind, insă, că aceste
evoluţii depind de capacitatea Guvernului de a atrage bani europeni. Banca
Națională, care a prezentat Raportul trimistrial privind inflaţia, a majorat la
16,3% prognoza acestui indicator pentru finalul acestui an şi la 11,2% pentru
sfârşitul anului viitor, urmând ca în septembrie 2024 inflația să se reducă la
aproximativ 4%.
A doua rectificare
bugetară din acest an
Guvernul de la Bucureşti a aprobat joi
cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, alocând fonduri suplimentare
pentru a acoperi cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionare, plata
salariilor şi cheltuielile de asistenţă socială. În acest proiect se regăsesc
şi fondurile necesare atât pentru derularea proiectelor europene, cât şi pentru
buna funcţionare a tuturor instituţiilor statului, până la finalul acestui an.
Cei mai mulţi bani primesc Ministerele Finanţelor, Muncii, Agriculturii şi
Economiei. Potrivit proiectului adoptat de executiv, pierd bani
instituţii-cheie, cum ar fi Ministerele Energiei, Ministerul de Interne,
Ministerul Sănătăţii şi cel al Transporturilor.
Cristina Neagu – cea mai bună marcatoare din istoria
Campionatelor Europene de handbal
Două jucătoare române, Cristina Neagu şi Crina Pintea, au fost nominalizate
în ancheta care stabileşte echipa ideală a Campionatului European de handbal
feminin din acest an, competiţie găzduită de Macedonia de Nord, Muntenegru şi
Slovenia şi care se va încheia duminică. Cristina Neagu este propusă pentru
postul de inter stânga, iar Crina Pintea candidează pentru postul de pivot.
Neagu a anunţat, joi, că ediţia de anul acesta a Campionatului European a fost
ultima din cariera sa şi că nu s-a încheiat aşa cum şi-ar fi dorit, după ce
echipa a terminat turneul final pe locul 12. În urma turneului final, cu 303
goluri, Cristina Neagu a devenit cea mai bună marcatoare din istoria
Campionatelelor Europene, atât la feminin, cât şi la masculin.