Retrospectiva săptămânii 26.09 – 1.10.2022
România condamnă așa-zisele referendumuri din Ucraina/ Prețurile la combustibili și energie/ O delegație a României a mers în Japonia/ Date și estimări privind economia României/
Corina Cristea, 01.10.2022, 12:00
România condamnă așa-zisele referendumuri din Ucraina
Alături de comunitatea internațională, România a condamnat și ea în termenii cei mai fermi referendumurile ilegitime organizate în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse în Ucraina și a anunțat că nu recunoaşte rezultatele lor. Aceste simulacre de consultare populară reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional şi, prin urmare, nu produc niciun fel de efect juridic, potrivit MAE român. Ministerul de la București mai afirmă că Moscova demonstrează, încă o dată, că încalcă principiile fundamentale ale dreptului internaţional şi că acţionează contrar responsabilităţilor care îi revin ca membru permanent al Consiliului de Securitate. Bucureștiul și-a reiterat, totodată, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. În același timp, în contextul evoluţiilor recente din Rusia, Ministerul le recomandă românilor să evite călătoriile neesenţiale pe teritoriul rus, iar celor care se află temporar să ia în considerare părăsirea acestuia cât mai curând.
Prețurile la combustibili și energie
Executivul de la București a adoptat, joi, ordonanţa de urgenţă prin care se menţine încă trei luni măsura compensării cu 50 de bani la litrul de combustibil. Statul acordă de la buget jumătate din valoarea compensării, 25 de bani, dacă şi comerciantul aplică aceeaşi reducere de preţ. De la introducerea acestei măsuri, la începutul lunii iulie, efortul bugetar este calculat la echivalentul a circa 120 de milioane de euro, iar pentru următoarele trei luni se estimează că va fi necesară o sumă similară. Tot în această săptămână, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie a trecut de Senatul de la București și merge acum la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Numeroase amendamente au fost adoptate de senatori, care au extins și lista beneficiarilor.
O delegație a României a mers în Japonia
Premierul român, Nicolae Ciucă, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, s-au aflat, în această săptămână, în Japonia, unde au participat la funeraliile de stat organizate în onoarea fostului premier Shinzo Abe. Luni, Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu omologul său nipon,Fumio Kishida, cu care a discutat despre securitate și apărare – unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului Parteneriat Strategic dintre România și Japonia, dar și despre colaborarea economică, având în vedere că Japonia este cel mai mare investitor asiatic în România. Premierul nipon l-a asigurat pe omologul său român de întreg sprijinul pentru încheierea Parteneriatului Strategic și consolidarea colaborării bilaterale, inclusiv pe plan extern, în contextul regional și internațional ce necesită protejarea democrației și a statului de drept.
Sorin Cîmpeanu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Educaţiei
Sorin Cîmpeanu, aflat de la începutul săptămânii în centrul unui scandal de plagiat, şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Educaţiei. El este acuzat că ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, zeci de pagini care aveau ca autori alţi profesori de la Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Sorin Cîmpeanu a negat acuzaţiile şi a susţinut că miza o reprezintă blocarea Legilor educaţiei. În urmă izbucnirii scandalului acuzaţiilor de plagiat, partidele USR şi Forţa Dreptei anunţaseră că depun o moţiune simplă împotriva ministrului Educaţiei. Sorin Cîmpeanu îşi încheie astfel, prin demisie, cel de-al doilea mandat de ministru al Educaţiei, început în decembrie 2020.
Date și estimări privind economia României
Economia României a evoluat în prima jumătate a anului mult mai bine decât se anticipa. O confirmă cel mai recent raport al BERD, dar și estimările recente ale FMI. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată că, după o revenire de 5,9% în 2021, stimulată de consumul privat, PIB a înregistrat un avans surprinzător de 5,8% în primele luni ale lui 2022. Instituția avansează cifra de 5,4% creștere economică pe ansamblul anului 2022. La rândul său, Fondul a estimat un avans al economiei românești de 4,8%, în creştere cu peste 2 procente. Avansul se va tempera, însă, în 2023, BERD prognozând o creștere economică de 1,9 procente, valoare revizuită, totuși, și ea în sus faţă de estimarea din luna mai. Pe de altă parte, potrivit statisticienilor, deficitul bugetar al României pe primele opt luni din an a scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2021 de la 3,3% la 2,4% din PIB.
Conferința globală a Uniunii Internaționale a Comunicatiilor
Peste 3.000 de lideri şi delegaţii din 193 de ţări stabilesc, la București, până pe 14 octombrie, direcţia globală a transformării digitale, în cadrul Conferinței globale a Uniunii Internaționale a Teleomunicațiilor – agenţie a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii. Delegațiile includ reprezentanţi ai tuturor categoriilor de membri ITU – companii private, instituţii academice şi organisme naţionale, regionale şi internaţionale implicate în activităţile organizaţiei privind radiocomunicaţiile şi standardizarea sau promovarea transformării digitale în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. România este prima ţară din UE care organizează acest eveniment de anvergură.
Medalii de aur pentru canotorii români
Lotul de canotaj al României a cucerit patru medalii de aur la Campionatele Mondiale din Cehia – la simplu vâsle feminin, categorie uşoară, la dublu rame masculin, la dublu vâsle feminin, respectiv la opt plus unu feminin. „La Mondiale am scris istorie, am bătut recorduri”, a declarat preşedintele Federaţiei Române de Canotaj, fosta mare sportivă Elisabeta Lipă. Delegaţia României a participat cu 11 ambarcaţiuni şi 35 de sportivi la Mondialele din Cehia, reuşind să califice nouă în finalele pentru medalii.