Retrospectiva săptămânii 28.08 – 03.09.2022

Sesiune parlamentară de toamnă la București; Plafonarea prețurilor la energie; România, mai aproape de spațiul Schengen?; Miniștri români la reuniuni europene

Daniela Budu, 03.09.2022, 09:30

Sesiune parlamentară de toamnă la București

Senatul și Camera Deputaților de la București au început, joi, o nouă sesiune parlamentară, a doua din acest an. În prima zi a sesiunii legislative de toamnă, parlamentarii au aprobat constituirea comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei. De adoptarea lor depinde ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi reprezintă un jalon de îndeplinit pentru România asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Modificarea Legilor justiției, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum și pachetul Legilor educaţiei sunt prioritare pentru parlamentarii din coaliţia la guvernare PNL-PSD-UDMR. În plus, social-democraţii au propus majorarea pensiei minime, a valorii punctului de pensie şi a salariului minim pe economie la 3.000 de lei (circa 600 de euro). Din opoziţie, USR are în vedere o serie de iniţiative legislative care vizează scăderea taxelor, iar pe de altă parte, economisirea banilor la bugetul de stat. Opoziţia a anunţat două moţiuni simple: una care a fost deja depusă la Camera Deputaţilor de USR, la adresa ministrului energiei, Virgil Popescu, şi alta împotriva ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a formaţiunii REPER.

Plafonarea prețurilor la energie

Guvernul de la București a adoptat, joi, ordonanța prin care 7,8 milioane de gospodării vor beneficia, pentru încă un an, de plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Actul normativ vine la pachet cu înfiinţarea unui fond naţional de tranziţie energetică, dar şi cu sancţiuni pentru firmele din domeniu, care cresc artificial preţurile pentru a-şi mări profitul.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu: Faimoasa trecere a energiei electrice de la un trader la altul şi apoi a ajunge la furnizor, pentru a creşte preţul artificial al energiei electrice sau al gazului natural, va fi de data aceasta foarte dur sancţionată. Nu este normal să avem acest tip de comportament în piaţă. Practic, va fi sancţionată cu 5% din cifra de afaceri, amendă pe care ANRE-ul acum o are la dispoziţie pentru a putea să o aplice.

O altă noutate este aceea că domeniul energiei electrice va da o contribuţie de solidaritate, care se va duce într-un fond special destinat energiei. Impactul bugetar al măsurilor prevăzute în ordonanţa guvernamentală adoptată este estimat la un miliard de lei pe lună (circa 200 de milioane de euro), iar dacă aceste sume nu se vor colecta din fondul de solidaritate nou înfiinţat, vor fi completate, potrivit autorităților, cu bani de la bugetul de stat.

România, mai aproape de spațiul Schengen?

Autorităţile de la București au salutat, luni, sprijinul Germaniei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi au mulţumit cancelarului Olaf Scholz pentru susţinerea în îndeplinirea acestui obiectiv. În discursul său de la reuniunea UE de la Praga, cancelarul german a declarat că România, Croaţia şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membru cu drepturi depline al Spaţiului Schengen, care trebuie protejat şi dezvoltat. Voi acţiona ca ele să devină membri deplini – a declarat oficialul de la Berlin.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, într-un mesaj pe o rețea de socializare, că intrarea României în Spaţiul Schengen este un obiectiv strategic al ţării, iar premierul Nicolae Ciucă a arătat că astfel, exporturile româneşti ar putea cunoaşte un impuls semnificativ. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a apreciat că această decizie va duce la scurtarea semnificativă a timpilor de aşteptare la frontieră pentru transportatorii de mărfuri. Declaraţia cancelarului Olaf Scholz privind sprijinul Germaniei pentru aderarea la Schengen a României este un anunţ extrem de important, pentru că este pentru prima oară când Germania, la cel mai înalt nivel, anunţă acest lucru în mod necondiţionat, a afirmat și șeful diplomației, Bogdan Aurescu.

Miniștri români la reuniuni europene

Bogdan Aurescu s-a aflat la Praga în această săptămână, unde a participat, marți și miercuri, la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE. Agenda discuţiilor a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv din perspectiva implicaţiilor acesteia asupra relaţiilor UE-Rusia. Bogdan Aurescu a evocat sprijinul pe care Bucureștiul îl acordă Kievului, inclusiv asistenţa acordată celor peste 2,1 milioane de refugiaţi ucraineni care au trecut graniţele ţării sau sprijinul în contracararea crizei alimentare prin facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene prin România. Ministrul a subliniat necesitatea ca UE şi statele membre să continue sprijinul consistent pentru Ucraina în plan politic, economic, umanitar şi al dreptului internaţional.

La Praga, care deține în prezent Preşedinţia Consiliului UE, s-a aflat, luni și marți, și ministrul roman al Apărării, Vasile Dîncu, care a participat la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din statele membre ale UE. În intervenţia sa, ministrul român a evidenţiat faptul că războiul din Ucraina vecină a schimbat modul în care securitatea şi apărarea sunt percepute la nivel european. Totodată, Vasile Dîncu a subliniat că, prin creşterea investiţiilor în domeniul apărării va fi consolidată rezilienţa şi capacitatea UE de a răspunde în mod eficient la ameninţările viitoare. La revenirea în București, Vasile Dîncu s-a întâlnit, miercuri, cu ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Denys Sharapov, context în care oficialul rămân a evidenţiat importanţa acţiunilor întreprinse la nivel NATO şi UE pentru consolidarea securităţii în regiune şi descurajarea agresiunilor Rusiei împotriva Ucrainei vecine.

Noi medalii de aur pentru România

Românul David Popovici a obținut, în această săptămână, încă două medalii de aur, de data aceasta la Campionatul Mondial de Nataţie pentru juniori de la Lima, Peru. Prima a fost la proba de ştafetă 4×100 m liber, iar a doua la proba de 200 m liber. Aici, sportivul a încheiat cursa cu timpul de 1:46.18, cu care a stabilit și un nou record al competiției. Înotătorul român a cucerit în această vară toate cele patru medalii posibile de aur la 200 m liber, la Europenele de juniori şi seniori, respectiv la Mondialele de juniori şi seniori. În total, David Popovici are peste zece medalii de aur obținute în acest sezon la competițiile naționale și internaționale.