Retrospectiva săptămânii 05.06 – 11.06.2022
Semnarea primelor contracte finanţate prin PNRR/România, la Consiliul Ministerial al OCDE/ Dialog parlamentar România - Rep. Moldova/ Controverse pe tema viitoarelor legi ale siguranţei naţionale/ Fotbalul românesc, în derivă
Ştefan Stoica, 11.06.2022, 11:58
Semnarea primelor contracte finanţate prin PNRR
În săptămâna care se încheie au fost semnate primele contracte finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, între autorităţi locale şi Ministerul Dezvoltării. Ele vizează reabilitarea şi modernizarea unor şcoli şi primării şi creşterea eficienţei termice a unor sedii administrative. Toate comunităţile locale, indiferent de regiune sau de apartenenţa politică a primarului, au şanse egale de finanţare prin PNRR, a asigurat premierul liberal Nicolae Ciucă. El susţine că procesul de depunere a proiectelor şi de eligibilitate a fost transparent, fiind utilizată o platformă digitală. Cu finanţare de la Bruxelles este şi o bună parte din autostrada Moldovei, care leagă sudul de nordul-estul României și are în total aproape 440 km, pană la granița cu Ucraina. Tronsonul de la Ploiești până la Pașcani, circa 320 de km, este finanțat prin PNRR. Au fostsemnate, tot săptămâna aceasta, contractul pentru prima secţiune, Ploieşti-Buzău, precum şi cel pentru execuţia sectorului de mijloc al autostrăzii, Mizil-Pietroasele. România ar urma să primească, până la sfârşitul anului, 10 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Granturile oferite de Uniune prin acest plan, la schimb cu reforme obligatorii, uşurează traversarea unei perioade complicate, cu crize suprapuse.
România, la Consiliul Ministerial al OCDE
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a reprezentat pentru prima dată România în calitate de ţară candidată la aderare la reuniunea anuală a Consiliului Ministerial al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, după ce în ianuarie i se acceptase candidatura. El a primit foaia de parcurs cu reformele pe care ţara trebuie să le facă pentru a se alătura clubului select de 38 de state cu economii dezvoltate ale lumii. România va începe procesul efectiv de aderare prin elaborarea unui document care se cheamă memorandumul iniţial şi care va măsura, practic, progresul pe care ţara îl va face în armonizarea cu instrumentele şi normele OCDE. Modernizarea şi digitalizarea administraţiei, soliditatea şi transparenţa finanţelor publice, managementul profesionist şi competent în companiile de stat vor jalona acest proces. Aderarea la OCDE reprezintă intrarea într-un club extrem de select al celor mai importante economii din lume, al economiilor care produc cel mai mare volum de comerţ şi în acelaşi timp, produc investiţii, este, prin urmare, un paşaport spre creştere economică, a declarat, la Radio România, Bogdan Aurescu.
Dialog parlamentar România – Rep. Moldova
Dialogul parlamentar dintre cele două state unite prin limbă şi istorie urcă la alt nivel. Chişinăul va găzdui, în viitorul apropiat, o şedinţă comună a parlamentelor Republicii Moldova şi României, a anunţat preşedintele legislativului din ţara vecină, Igor Grosu, după discuţiile cu preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului României, Marcel Ciolacu. Aflat, săptămâna aceasta, în vizită la Chişinău, Ciolacu a declarat că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, iar România are obligaţia de a o ajuta în acest demers. El a subliniat, pe de altă parte, că autorităţile de la Chişinău şi Bucureşti ar trebui să colaboreze pentru a securiza frontierele. Discuţiile cu preşedinta Rep. Moldova, Maia Sandu, s-au axat pe situaţia dificilă regională creată ca urmare a războiului din Ucraina, precum şi pe agenda bilaterală. Şefa statului a mulţumit pentru sprijinul oferit de România, inclusiv pentru ajutorul nerambursabil de 100.000.000 de euro, convenit în şedinţa comună a celor doua guverne. După întâlnirea cu premierul Natalia Gavriliţă, Marcel Ciolacu a transmis că România sprijină ferm extinderea asistenţei financiare a Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
Controverse pe tema viitoarelor legi ale siguranţei naţionale
În presă au apărut, săptămâna aceasta, articole extrem de critice despre proiectele legilor siguranţei naţionale. Ziariştii susţin că ele măresc semnificativ şi periculos pentru o societate democratică puterile serviciilor de informaţii, fiind opera acestor servicii. Proiectele urmau să fie adoptate de Guvern şi trimise Parlamentului spre aprobare, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Într-o primă reacţie, preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că proiectele vor fi corectate. „Nimeni nu îşi doreşte o restauraţie a vechii Securităţi”(n.red – Poliţia politică din comunism) – a spus şeful statului. El a explicat că actualul cadru legislativ în domeniu a fost conceput la începutul anilor 90 şi trebuie adaptat la provocările actuale, însă varianta nouă este doar un prim proiect ce va fi supus mai multor filtre şi modificări până să intre în vigoare în Guvern, în CSAT şi în Parlament. Preşedintele a părut deranjat că primul draft al pachetului de legi, ce nu era destinat publicului, a apărut în presă şi consideră aceasta o eroare. Criticii proiectelor i-au reproşat că e mai preocupat de scurgerea informaţiilor despre legile siguranţei în presă decât de conţinutul lor pernicios. Liderul USR (opoziţia democratică), Cătălin Drulă, a criticat dur prima formă a pachetului de legi şi a cerut să fie asumat public de cei care l-au propus, iar respectivii să demisioneze.
Fotbalul românesc, în derivă
Pe 8 iunie 1922, naţionala de fotbal a României juca, la Belgrad, contra Iugoslaviei, primul său meci din istorie şi câştiga cu 2-1. Fotbaliştii de azi ai naţionalei nu au fost capabili să onoreze centenarul. După 100 de ani, „tricolorii” au pierdut, într-un interval de câteva zile, partidele jucate, culmea ironiei, împotriva reprezentativelor a două state rezultate din dezmembrarea Iugoslaviei. A fost 0-2 cu Muntenegru şi 0-1 cu Bosnia – Herţegovina, primele rezultate oficiale ale naţionalei cu noul selecţioner, Edi Iordănescu. Este, potrivit presei de la Bucureşti, cel mai slab debut al unui antrenor la cârma naţionalei, iar redresarea fotbalului autohton, după ani de eşecuri, e doar o iluzie.