Retrospectiva săptămânii 15.05 – 21.05.2022

Sumar: Pas mare spre independenţa energetică; Economia sub presiune; Măsuri din pachetul de sprijin pentru români; Măsuri din pachetul de sprijin pentru români

Ştefan Stoica, 21.05.2022, 10:58

Pas mare spre independenţa energetică

Legea care permite exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi-a încheiat traseul legislativ în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Des invocata independenţă energetică, laitmotivul dezbaterilor pe teme economice generate de război, nu mai este un deziderat iluzoriu. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile reprezentanţilor guvernului şi ai coaliţiei PSD – PNL – UDMR care-l susţine. Spre deosebire de varianta precedentă, cea nouă este mai prietenoasă cu investitorii şi ar trebui să aducă profit şi companiilor şi statului. Ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a spus că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate şi un mediu fiscal prietenos pentru investitori, precum şi un preţ mai mic la gaze pentru consumatorii casnici. USR, opoziţia democratică, a votat legea, deşi şi-ar fi dorit ca veniturile rezultate din exploatarea zăcămintelor să fie direcţionate spre pilonul II de pensii, administrat privat. Singurii care s-au opus legii au fost extremiştii din AUR, blocaţi într-o retorică ultranaţionalistă. Noua lege permite guvernului să intervină în situaţii de criză energetică şi să redirecţioneze producţia de gaze către consumul intern.

Economia sub presiune

România a avut cea mai mare creştere economică din UE, de 5,2%, în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Vestea bună a venit de la Eurostat şi a confirmat datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică. Prognozele nu arată, însă, la fel de bine. Potrivit Comisiei Europene, după o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% anul acesta, în condiţiile în care inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile. În februarie, înainte de invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an. Comisia a revizuit în jos şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023, când Produsul Intern Brut ar urma să înregistreze un avans de doar 3,6%. Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 5,3% până la 8,9%. Inflaţia ar urma să scadă spre 5 procente abia anul viitor. Deficitul guvernamental şi datoria guvernamentală vor creşte şi ele, anticipează Comisia. Un termen este tot mai folosit de experţi atunci când evaluează starea economiei româneşti: stagflaţie, adică inflaţie relativ mare şi persistentă, peste care se suprapune, nefericit, o evoluţie modestă a economiei.

Măsuri din pachetul de sprijin pentru români

Creşterea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii, reducerea contribuţiilor sociale, schema de plafonare a facturilor la energie pentru consumatorii casnici şi noncasnici, programul Sprijin pentru România, toate acestea nu puteau duce decât la o golire accelerată a visteriei. Alertaţi, social-democraţii din coaliţie consideră că e momentul revenirii la impozitarea progresivă, dar partenerii liberalii nu concep să renunţe la cota unică de impozitare. Subiectul e pe agenda coaliţiei. Până când se va lua o decizie, vor mai fi implementate două măsuri din programul „Sprijin pentru România”. O ordonanţă de urgenţă adoptată miercuri permite companiilor private să majoreze voluntar salariul minim cu 200 de lei (circa 40 de euro). Majorarea ar urma să fie pusă în practică de la 1 iunie şi va fi scutită de la plata impozitului şi a contribuţiilor sociale. A doua măsură vizează compensarea creşterii preţului la combustibil pentru transportatorii rutieri de mărfuri şi persoane. 3.000 de companii din domeniu vor beneficia de ajutorul statului.

Despre aderarea Finlandei şi Suediei la NATO şi consolidarea flancului estic

România a salutat dorinţa Finlandei şi a Suediei de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că le va susţine în procesul de aderare şi s-a declarat convins că odată cu intrarea celor două state în familia NATO, Alianţa va fi mai puternică. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă spune că actualul context, în care Rusia a încălcat orice normă de drept internaţional şi a recurs la agresiunea armată împotriva unui stat suveran şi independent, a determinat cele două ţări să decidă să devină membre ale unei alianţe care şi-a demonstrat caracterul defensiv, spiritul de solidaritate, unitatea, soliditatea şi decizia de a face tot ceea ce este posibil pentru apărarea fiecărui centimetru din teritoriul ţărilor membre. După intrarea celor două state nordice în NATO, flancul aliat cel mai expus este cel estic, în special partea sa de sud. Despre consolidarea lui au discutat, la Bucuresţi, premierul Ciucă şi omologul portughez, Antonio Costa. Cei doi au vizitat un batalion de instrucţie din sudul României unde se antrenează aproximativ 200 de militari din Portugalia, dislocaţi anul acesta pentru a întări Flancul Sud-Estic al NATO. Aliaţii au transmis un mesaj ferm Rusiei: un atac împotriva împotriva unui aliat este considerat ca un atac împotriva noastră, a tuturor, a subliniat premierul Costa. Miniştrii Apărării român şi portughez au semnat, joi, la Bucureşti, un acord bilateral privind cooperarea în domeniul apărării.

Cineaşti români la Cannes

Regizorul român Cristian Mungiu revine la Cannes, acolo unde se simte foarte bine, cu pelicula „R.M.N.”, care va concura pentru Palme dOr în competiţia oficială. Mungiu a primit marele trofeu în 2007, pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, şi mai are în palmares două premii, pentru scenariu, respectiv regie. Alte două pelicule româneşti vor fi prezentate, în premieră, dar în cadrul altor secţiuni, la a 75-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, aflată în derulare: „Metronom”, de Alexandru Belc şi scurtmetrajul „Potemkiniștii”, regizat de Radu Jude. Implicate în această ediţie a festivalului mai sunt producătoarea Diana Păroiu şi actriţa Cosmina Stratan, care în urmă cu 10 ani a primit, graţie prestaţiei din pelicula „După dealuri” a lui Mungiu, Premiul pentru interpretare feminină.