Retrospectiva săptămânii 20.02-26.02.2022

Sumar: Război la granițele României; Bucureștiul reacționează politic; Comunitatea internațională strânge rândurile; Ce consecințe economice și umanitare?

Roxana Vasile, 26.02.2022, 09:00

Război la granițele României

Pandemie,
creșteri de prețuri, inflație galopantă … Toate evenimentele care țineau,
săptămâna aceasta, capul de afiș în România au pălit, joi dimineață, când la
granițele românești s-a profilat spectrul războiului. Ucraina vecină, unde
românii alcătuiesc a doua cea mai importantă comunitate etnică, a fost atacată
de Rusia! Preşedintele Vladimir Putin a ordonat o amplă intervenţie militară
pentru a proteja cetățenii, potrivit declaraţiilor sale, de așa-zisele abuzuri
comise de Guvernul ucrainean în republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk
din regiunea separatistă Donbas din estul Ucrainei, cărora liderul de la
Kremlin le recunoscuse, luni, oficial, independenţa. La apelul celor două republici
separatiste, Vladimir Putin a lansat o ‘operaţiune militară specială’, al cărei
scop – a spus el – este ‘demilitarizarea şi denazificarea’ Ucrainei. Forțe
militare rusești au bombardat oraşe ucrainene paşnice. Au fost explozii chiar
în capitala Kiev. Atacul, masiv, s-a concentrat asupra obiectivelor strategice
de infrastructură, începând cu aeroporturi, depozite de combustibil şi
comandamente militare. Ucraina, care a decretat legea marțială, a ripostat,
fiind pierderi militare de ambele părţi. Au fost raportate numeroase victime și
în rândul civililor ucraineni.

Bucureștiul reacționează
politic

Preşedintele
României, Klaus Iohannis, a condamnat ferm agresiunea militară a Rusiei
împotriva Ucrainei – o încălcare foarte gravă a dreptului internaţional, a
suveranităţii şi integrităţii unui stat european. Potrivit șefului statului,
acest act este încă o dovadă că Moscova nu este interesată de dialog, ci de
confruntarea şi impunerea prin forţă a pretenţiilor sale subsumate logicii
desuete a sferelor de influenţă.

Preşedintele Iohannis, care a participat la o
reuniune extraordinară a liderilor Uniunii Europene dedicată crizei
ruso-ucrainene, a solicitat oprirea imediată, integrală şi necondiţionată a
agresiunii militare ruse şi retragerea din Ucraina. Înaintea deplasării la
Bruxelles, Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la
finalul căruia a declarat: România beneficiază de cele
mai ample garanţii de securitate posibile. Statutul de membru NATO şi al UE,
Parteneriatul Strategic solid cu SUA constituie o umbrelă de securitate extrem
de solidă. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejaţi în faţa
oricărei potenţiale agresiuni. Vreau să subliniez foarte clar, România nu va fi
atrasă în conflictul militar din Ucraina. Mai mult, vă asigur că voi lua
absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul
României şi aliaţii noştri internaţionali pentru ca securitatea şi siguranţa
cetăţenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.

Și
premierul Nicolae Ciucă a condamnat cu hotărâre invadarea teritoriului
Ucrainei, un act ilegal de agresiune, contrară principiilor dreptului
internaţional. În numele Executivului României, premierul, general de armată în
rezervă, și-a exprimat solidaritatea cu Guvernul Ucrainei şi a reafirmat
susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a statului vecin.
România este alături de Ucraina – a arătat într-un mesaj, și ministrul de
externe, Bogdan Aurescu. El a avertizat că încălcarea gravă de către Rusia a
legislaţiei internaţionale va avea un cost foarte mare.

Comunitatea internațională
strânge rândurile

Imediat
după invadarea Ucrainei, la NATO şi la UE au fost convocate reuniuni, din
punctul de vedere al Occidentului, războiul declanşat de Rusia anulând întreaga
ordine de securitate europeană şi chiar mondială. Rusia nu atacă doar Ucraina,
ci stabilitatea Europei şi pacea internaţională – a declarat preşedinta
Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – care l-a numit pe Vladimir Putin
principalul vinovat pentru război, dar şi omul care pune în pericol viitorul
poporului rus. UE, dar și SUA, au anunțat noi sancţiuni ce vor ţinti sectoare
strategice ale economiei ruse, cu efect dur asupra intereselor şi capacităţii
Rusiei de a-şi finanţa războiul. Cât despre NATO, aceasta a anunţat că va lua
măsuri suplimentare de descurajare şi apărare. Secretarul general Jens
Stoltenberg a insistat că aliaţii vor activa Articolul 5 privind apărarea
comună, dacă vreun stat membru este atacat. Nu în ultimul rând, vineri a fost
programată o reuniune extraordinară, în sistem de videoconferinţă, a formatului
Bucureşti 9, pentru o coordonare a răspunsului aliaţilor de pe flancul estic al
NATO. Între timp, în România au continuat să sosească elemente de tehnică
militară ale detaşamentului de aproximativ 1.000 de militari americani pe care
SUA au decis să îi trimită ca parte a sprijinului pentru aliaţii din Europa de
Est, în plus față de cei peste 900 aflați, deja, pe teritoriul românesc.

Ce consecințe economice și
umanitare?

România
este pregătită să facă faţă oricăror consecinţe economice şi umanitare pe care
le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia şi Ucraina – au
dat asigurări autoritățile de la București. A fost înființat un Task Force
menit să coordoneze măsurile tuturor structurilor guvernamentale pentru
asigurarea funcţionării serviciilor publice. Executivul a anunțat că evaluează
intrările şi ieşirile de gaze naturale pe toate rutele din ţară, pentru a putea
lua, în funcţie de evoluţia situaţiei, măsurile necesare vizând continuitatea
în aprovizionare, dar că România are suficiente stocuri pentru sezonul rece. Pe
de altă parte, Ministerul de Externe monitorizează situaţia cetăţenilor români
din Ucraina şi a convocat celula de criză interinstituţională pentru a le oferi
acestora asistenţă consulară. Totodată, structurile guvernamentale sunt
pregătite să asigure preluarea fluxurilor de refugiaţi din Ucraina. Bucureștiul
a anunțat că este gata să primească circa 500 de mii de oameni.Aceştia ar urma să fie găzduiţi, iniţial, în
tabere amplasate în patru judeţe din nordul, nord-estul și sud-estul României,
însă şi alte județe s-au arătat dispuse să cazeze refugiaţi din Ucraina.