Retrospectiva săptămânii 26.09 – 02.10.2021
Sumar: Record de cazuri de infectare cu SARS CoV-2, în România, de la începutul pandemiei./ Două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de noul lider liberal Florin Cîţu / Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României aprobat de CE
România Internațional, 02.10.2021, 10:10
Record
de cazuri de infectare cu SARS CoV-2, în România, de la începutul pandemiei.
Spitalele din Romania fac faţă cu greu numărului tot mai mare și mai grave
de cazuri Covid 19. Valul 4 al pandemiei a debutat de mai bine de o lună, însă
în ultimele două săptămâni numărul înbolnăvirilor raportate zilnic a crescut
alarmant, bătând record după record. Potrivit medicilor, în spital sunt ocupate
mai întâi secțiile de terapie intensivă. Pentru a face faţă valului de bolnavi,
spitalele se reorganizează şi pun la dispoziţia pacienţilor saloane destinate celor
care suferă de alte boli. In Bucureşti mai multe spitale au externat sau au
transferat la alte unităţi medicale pacienţii non-covid. Sute de orașe si
localitati au depăşit incidenţa de trei cazuri de COVID la mia de locuitori,
cumulate la 14 zile, iar câteva zeci, între care Capitala și orașe limitrofe,
au incidenţa peste 6.
În contextul creșterii alarmante a numărului de cazuri de
Covid-19, România a început administrarea celei de-a treia doze de vaccin.
Astfel, persoanele vaccinate care au cel puțin șase luni de la administrarea
dozei a doua de vaccin anti-COVID se pot imuniza din nou. În primă fază, sunt
aşteptate pentru vaccinare persoanele de peste 65 de ani, cele cu boli cronice
indiferent de vârstă, personalul medical, personalul din asistenţa socială şi
alte categorii vulnerabile prevăzute în strategia naţională de vaccinare. Romania
a intrat pe lista rosie ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat,
din cauza numarului tot mai mare de cazuri de Covid 19. La Bucuresti, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a
actualizat, joi, aceasta lista. În zona roşie au mai intrat
Republica Moldova, Bulgaria, Armenia, Belarus şi Groenlanda. Cei vaccinați
împotriva COVID-19 nu trebuie să stea în carantină dacă vin din zone aflate pe
lista galbenă sau pe cea roșie. CNSU a decis exceptarea de la măsura carantinei
pentru conducătorii autovehiculelor de transport marfă şi persoane dacă
prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR. Noua lista intră în vigoare
începând cu 3 octombrie.
Două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului
condus de noul lider liberal Florin Cîţu
Premierul Florin Cîţu, proaspat ales preşedinte al
PNL, numărul unu în coaliţia guvernamentală de la Bucureşti, si-a inceput
mandatul în această funcţie, într-un moment în care România se confruntă, din
nou, cu o lipsa a locurilor la terapie intensivă pentru pacienţii cu forme
grave de Covid şi cu o creşterea dramatică a preţurilor la energie. In plus,
Guvernul condus de Florin Cîţu este vizat de două
moţiuni de cenzură în acelaşi timp.Cea depusă de PSD, principala formațiune de opoziție din România, împotriva
Guvernului PNL – UDMR, a fost citită, joi, în plenul Parlamentului. Votul asupra acesteia va avea loc marti. Documentul afirmă că singura soluţie
pentru ca România să iasă dintr-o continuă criză politică, economică şi socială
este ca guvernul Cîţu să plece de la conducerea ţării. Atragerea fondurilor
europene este la pământ, capitalul românesc este condamnat la faliment, iar
comunităţile locale sunt subdezvoltate, sunt criticile PSD la adresa
guvernului.
Pentru ca guvernul să fie demis este nevoie de 234 de voturi
favorabile. USR-PLUS, până de
curând partener de guvernare al PNL, si AUR (ultranaționalist, de opoziție)
afirmă că vor vota moţiunea PSD. In Parlament mai există o moțiune de cenzură
la adresa actualului Cabinet, depusă de USR-Plus și AUR, care ii reproșează lui Florin Cîţu că este ʺincapabil
să conducă un Guvern de coaliţieʺ și că pare hotărât ʺsă sacrifice interesul
general și bunăstarea cetăţenilor ţării. Executivul a reclamat
moțiunea de cenzură a celor de la USR-Plus și AUR la Curtea Constituțională,
care, marți, a admis existența unui conflict juridic între Guvern și Legislativ,
dar a decis că documentul trebuie să-şi continue parcursul. Deja citită în
plen, moțiunea ar mai trebui dezbătută și votată. Pentru aceasta, se asteapta
motivarea CCR.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României aprobat de Comisia
Europeană
Comisia Europeană a aprobat Planul Naţional de
Redresare şi Rezilienţă al României, parte a unui amplu mecanism european menit
să redreseze economic şi social statele membre ale Uniunii Europene, afectate
de pandemie. Banii acordaţi României – 29,2 miliarde de euro – vor reprezenta,
în părţi aproape egale, granturi şi împrumuturi și vor fi destinaţi mai multor
domenii, iar proiectele finanţate trebuie finalizate până în anul 2026. Anunţul
aprobării PNRR a fost făcut,luni, la Bucureşti, de preşedinta CE, Ursula von
der Leyen. Seful statului, Klaus Iohannis, a afirmat că aprobarea acestui Plan
reprezintă un moment simbolic de mare importanţă pentru viitorul României şi
este rezultatul unui dialog intens şi al unui proces laborios, sub presiunea timpului.
El a avertizat însă că implementarea la timp a reformelor este esenţială şi
le-a cerut celor responsabili să facă o prioritate din aceasta.Banii alocaţi prin
PNRR vizează investiții, dar și reforme în sistemul de pensii, cel de sănătate,
educație, energie verde, digitalizare. Pentru România, reformele includ și
domeniul justiției. Alte
domenii vizate de Planul de Redresare și Reziliență sunt finanţele publice si
transporturille. De exemplu, aproape 4 miliarde de euro vor merge spre
modernizarea căilor ferate, alte 2,7 miliarde în eficientizarea energetică a
clădirilor publice şi private, iar 2 miliarde în construirea şi modernizarea de
spitale.
Noi reguli de intrare în Marea Britanie pentru
cetăţenii nerezidenţi ai UE, inclusiv cei din România
Cetăţenii nerezidenţi ai Uniunii Europene, inclusiv
cei din Romania, pot intra de la 1 octombrie în Marea Britanie doar pe baza
paşaportului valabil, cu viză de muncă sau de studii sau cu dovezi că sunt
turişti. Cărțile de identitate nu mai sunt acceptate ca documente valabile
pentru călătorie, ca efect al Brexit-ului. Conform informaţiilor comunicate de
administraţia de la Londra, cetăţenilor europeni nerezidenţi în Regatul Unit
care nu vor respecta noile reguli li se va interzice accesul pe teritoriul
britanic. Românii care însă intră sub incidenţa Programului de Înregistrare a
Cetăţenilor Uniunii Europene şi sunt deţinători ai unui statut de rezident vor
putea să călătorească în Regatul Unit folosind cartea naţională de identitate
valabilă, până la data de 31 decembrie 2025, cu condiţia ca aceasta să fie
înregistrată ca document de călătorie în contul personal UK Visas and
Immigration, cont creat cu ocazia solicitării rezidenţei.Peste 850.000 de
români au primit un statut de rezident în Marea Britanie, potrivit datelor
ministerului britanic de Interne.