Retrospectiva săptămânii 22.08 – 28.08.2021

Sumar: România - pregătiri pentru valul patru al pandemiei de coronavirus / Decizii CSAT cu privire la Afganistan / Premierul României, Florin Cîţu, a participat, la Kiev, la lansarea Platformei Crimeea

Leyla Cheamil, 28.08.2021, 10:00

România – pregătiri pentru valul patru al pandemiei de coronavirus

Crește numărul infectărilor cu noul coronavirus, de la o zi la alta, în România și mai ales în Capitală, care conduce detaşat la numărul de cazuri noi depistate. Joi, autorităţile au raportat aproape o mie de noi îmbolnăviri, pentru prima oară de la mijlocul lunii mai. Cele mai multe cazuri, peste 80%, se înregistrează, acum, la persoane nevaccinate şi, pentru a încuraja oamenii să accepte serul anti-COVID, Guvernul a aprobat o ordonanţă care le permite persoanelor vârstnice, nedeplasabile sau greu deplasabile să fie vaccinate acasă, de medicul de familie. Autorităţile se pregătesc pentru noul val al epidemiei de coronavirus, în faţa căruia printre cei mai vulnerabili sunt copiii. În contextul începerii şcolii pe 13 septembrie, şeful statului, Klaus Iohannis, a reiterat că vaccinarea anti-COVID este singura soluţie eficientă pentru revenirea în sălile de clasă pentru o perioadă cât mai mare de timp. El a solicitat tuturor actorilor implicaţi, în special Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii, dar şi autorităţilor publice locale să colaboreze pentru a pune în aplicare, rapid, toate măsurile care să garanteze siguranţa elevilor şi a cadrelor didactice.

Decizii CSAT cu privire la Afganistan

Armata României va participa cu 200 de militari la evacuarea şi relocarea cetăţenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan. Militarii români vor participa la operaţiune începând cu luna august, timp de cel mult șase luni. Decizia a fost luată, miercuri, de Consiliul Suprem de Apărare a Tării. Membrii Consiliului au stabilit să fie întreprinse demersuri pentru a fi aduși în siguranță în România cetăţeni afgani precum jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi, aflați în pericol după preluarea puterii de către talibani. Potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale, operaţiunea NATO va consta, în principiu, în preluarea acestora din bazele temporare din Kuweit şi Qatar şi relocarea lor în baze temporare de staţionare de pe teritoriul statelor aliate, cu asigurarea serviciilor esenţiale. Pentru România, schimbarea de regim din Afganistan poate avea consecinţe în planul securităţii, din cauza pericolelor reprezentate de extremism, terorism, trafic de droguri şi arme sau migraţie ilegală, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale. În acest context, Bucureștiul va lua măsurile necesare şi va rămân angajat în apărarea intereselor naţionale şi ale cetăţenilor români şi, în egală măsură, va participa, în mod solidar, alături de partenerii şi aliaţii săi, la efortul internaţional de a depăşi această criză. Până acum, aproximativ 40 de cetăţeni români, care lucrau în această țară pentru companii private sau organizaţii internaţionale şi care şi-au exprimat dorinţa de a pleca de acolo, au fost evacuaţi de la Kabul, cu un avion militar românesc sau cu aeronave militare ale unor ţări NATO.

Președintele României, Klaus Iohannis, prezent la festivitățile organizate cu prilejul celei de-a 30 – a aniversări a independenței Republicii Moldova

Preşedintele României, Klaus Iohannis, cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi cel al Poloniei, Andrzej Duda, au participat, vineri, la Chișinău, la festivitățile organizate cu prilejul cele de-a 30-a aniversări a independenței Republicii Moldova. Proclamarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, în care a fost înglobată forţat în 1940, a avut loc pe 27 august 1991, în contextul unor ample mişcări de eliberare naţională, care au cuprins, practic, toate statele membre ale Uniunii Sovietice. Marţi, a fost marcată Ziua Independenţei Ucrainei, eveniment la care a participat şi preşedinta Maia Sandu. Relaţiile Republicii Moldova cu ţările vecine s-au revigorat după victoria pro-occidentalei Maia Sandu la scrutinul prezidenţial din noiembrie anul trecut şi debarcarea de la putere a socialiştilor filoruşi la alegerile din iulie. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a făcut o vizită la Chişinău, la sfârşitul lunii decembrie, imediat după învestirea Maiei Sandu în funcţia de şef al statului. Această vizită a fost urmată de mai multe ajutoare acordate de România Republicii Moldova, inclusiv a materialelor de protecţie împotriva coronavirusului şi vaccinurilor anit-COVID.

Premierul României, Florin Cîţu, a participat, la Kiev, la lansarea Platformei Crimeea

România a fost şi va continua să fie un susţinător ferm al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi rămâne ferm angajată în implementarea politicii de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeii de către Federaţia Rusă. Declarația a fost făcută, luni, la Kiev, de premierul Florin Cîţu, la deschiderea summitului de lansare a Platformei Internaţionale Crimeea. Totodată, România susţine aspiraţiile Ucrainei de a deveni membru al comunităţii europene şi euroatlantice, a spus Florin Cîţu. La inaugurarea noii platforme a participat din partea României și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Platforma Crimeea este o iniţiativă menită să consolideze politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeii şi, în ultimă instanţă, să faciliteze revenirea ei în componenţa Ucrainei. Reprezentanţii a peste 40 de state au adoptat o declaraţie finală în care condamnă ceea ce numesc ocuparea temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, despre care spun că reprezintă o provocare directă la adresa securităţii internaţionale. Documentul avertizează că militarizarea în curs în regiune subminează securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre, denunţă eforturile Rusiei de a legitima ocupaţia provizorie şi anexarea ilegală şi condamnă încălcările drepturilor omului în peninsulă.

Sibiu – gazda Festivalulului Internațional de Teatru

La Sibiu, continuă, până duminică, maratonul de evenimente din programul Festivalului Internaţional de Teatru, cel mai mare eveniment dedicat artelor spectacolului din România. Festivalul, ajuns la a 28-a ediție, a început vinerea trecută. Au loc spectacole de teatru, dans, spectacole de stradă, în cetăți și situri istorice, concerte, conferinte, expoziții, ateliere și spectacole-lectură. In acest an, de pandemie, festivalul are atât o dimensiune fizică, cât și on line și hybrid. Tema de anul acesta este Construim speranţa împreună.