Retrospectiva săptămânii 27.06.2021 – 03.07.2021
Guvernul de la București a trecut testul primei moțiuni de cenzură / Modificări operate de furnizorii de energie electrică și de gaze / Certificatul verde și noi relaxări ale restricțiilor anti-Covid au intrat în vigoare
Corina Cristea, 03.07.2021, 11:30
Guvernul de la București a trecut testul primei moțiuni de cenzură
Guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a trecut, în această săptămână, testul primei moțiuni de cenzură, inițiată de principalul partid de opoziție, PSD, nemulțumit de măsurile Executivului de la București în domeniile cheie de activitate şi de modul în care a fost întocmit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin măsurile adoptate, actuala guvernare PNL-USR/PLUS-UDMR nu respectă dreptul la educaţie şi sănătate, ignoră prevederile constituţionale şi promovează politici economice care duc la scăderea nivelului de trai, au susținut social-democrații în timpul dezbaterilor. De cealaltă parte, cel direct vizat de moțiune, Florin Cîţu a spus că economia României a reuşit să treacă peste cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, iar coaliţia este puternică şi pregătită să guverneze în continuare, deşi PSD a boicotat din Parlament reformele iniţiate de Executiv. Potrivit premierului, dobânzile sunt mai mici, iar veniturile românilor cresc mai repede decât rata inflației, ceea ce se traduce prin creșterea puterii de cumpărare. În favoarea moțiunii au votat doar 201 parlamentari – inițiatorii și reprezentanții AUR, ultranaţionalist, în timp ce parlamentarii puterii au respectat decizia coaliţiei de centru-dreapta aflată la guvernare de a nu-și exprima votul.
În România, modificări operate de furnizorii de energie electrică și de gaze, dar și în ceea ce privește serviciile de sănătate
Furnizorii de energie electrică și de gaze din România au eliminat, începând cu data de 1 iulie, reducerile făcute consumatorilor casnici care nu au semnat un contract pe piaţa concurenţială. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, din cei aproape 9 milioane de consumatori casnici de energie electrică, mai mult de jumătate nu au semnat un contract nou, ceea ce înseamnă că deţin un contract tip serviciu universal, cel mai scump de pe piaţă, iar odată cu eliminarea reducerilor, aceştia vor avea o majorare a facturii cuprinsă între 1 şi 7%. În privinţa gazelor naturale, două treimi din cei patru milioane de consumatori nu au semnat un contract nou pe piaţa concurenţială. Pentru aceştia, factura va creşte cu până la 25 de procente. Tot de la 1 iulie, în România a intrat in vigoare noul contract-cadru ce reglementează serviciile de sănătate. Între noutăți se numără asigurarea unui pachet de prevenţie pentru persoanele de peste 40 de ani, ce include trei consultaţii de evaluare a riscurilor şi intervenţie pentru reducerea acestora. De asemenea, pacienţii cronici vor putea beneficia în fiecare lună de câte o consultaţie la domiciliu acordată de medicul de familie, faţă de patru pe an până în prezent, iar medicii de familie pot acorda noi servicii. cortină
De la 1 iulie, în România au intrat în vigoare certificatul verde și noi relaxări ale restricțiilor anti-Covid
De la 1 iulie, în UE a intrat în vigoare certificatul digital Covid, care arată dacă deţinătorul său este vaccinat, vindecat de COVID-19 sau a avut recent un test negativ la infecţia cu SARS-CoV2. Noul document, identic în întreaga Uniune, are scopul de a facilita accesul în statele membre. Documentul cu cod QR poate fi printat sau descărcat în telefon şi este citit la vamă cu un scanner special. Perioada de valabilitate diferă, de la 24 de ore în cazul unui test antigen rapid, până la un an în cazul celor vaccinaţi cu schema completă. În România, pentru obținerea certificatului digital Covid, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a creat o platformă securizată pe internet: certificat-covid.gov.ro. Pe de altă parte, evoluția pozitivă a epidemiei în România în ultima perioadă a determinat autoritățile să relaxeze, de la 1 iulie, măsurile luate pentru limitarea transmiterii coronavirusului. S-au redeschis târgurile, bâlciurile şi talciocurile, pensiunile şi hotelurile pot caza la limita maximă, iar sălile de fitness pot primi toţi clienţii. Restaurantele şi cafenelele pot să rămână deschise până la ora 2:00 noaptea la capacitate maximă, dar în cazul cluburilor şi al barurilor se menţine restricţia potrivit căreia pot intra doar cei vaccinaţi. Evenimentele private se pot desfăşura cu 100 de invitaţi – la interior şi 150 – la exterior, numărul putând să fie majorat la 300 dacă toți participanții pot să facă dovada vaccinării, a trecerii prin COVID-19, respectiv un test negativ recent.
Victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, comemorate în plenul reunit al Parlamentului de la București
Parlamentul României a comemorat, în această săptămână, în sedință solemnă, pentru prima dată în istoria sa, victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, ordonat de autoritățile antisemite din acea perioadă și căruia i-au cazut victime peste 13.000 de evrei români. Preşedintele României, membrii Guvernului, foștii şefi de stat, reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, şeful Casei Regale a României, Patriarhul BOR şi liderii celorlalte culte religioase, reprezentanţii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ai Armatei Române, ai Academiei Române, precum şi supravieţuitori sau urmași ai victimelor Pogromului au fost prezenți în sală. Supravieţuitor al Pogromului de la Iaşi, sociologul Michael Cernea, acum în vârstă de 90 de ani, şi-a amintit cu emoţie acele zile, care i-au marcat întreaga existenţă. Era atunci doar un copil de 10 ani: “Îmi amintesc bine fiecare moment al zilei în care am fost scoşi brutal din casă, eu cu familia mea. Am fost încolonaţi şi până la urmă am ajuns la Curtea Chesturii şi ne-am înfricoşat şi vreau să vă spun că frica de a fi omorât a fost o povară foarte grea, care a rămas şi după Pogrom. Frica paralizează, umileşte. De la tribuna Parlamentului, ambasadorul statului Israel în România, David Saranga, a spus că, din nefericire, în multe state din Europa acele trenuri ale morţii sunt încă prezente, prin manifestări de ură şi intoleranţă. Oficialitățile române au transmis mesajul recunoașterii suferinței și cel de asumare a evenimentului tragic petrecut acum 80 de ani.
