Retrospectiva săptămânii 30.05.2021 – 06.06.2021

Pe fondul scăderii constante a numărului de infectări cu Sars-CoV-2, de la 1 iunie, România a intrat într-o nouă etapă de relaxare a restricţiilor anti-pandemie/PNRR al României a ajuns la Bruxelles/ Spaţiul Schengen, la orizont...

Roxana Vasile, 05.06.2021, 09:09

Covid-19 continuă să bată în retragere

Pe fondul scăderii constante a numărului de infectări cu Sars-CoV-2, de la 1 iunie, România a intrat într-o nouă etapă de relaxare a restricţiilor anti-pandemie. Se pot organiza petreceri private, competițiile sportive se pot desfășura cu spectatori și în spații închise, se redeschid cluburile și discotecile, locurile de joacă și piscinele la interior. Numărul participanților este limitat, dar poate fi mai mare, dacă toți sunt vaccinați.

De asemenea, activitățile culturale pot fi organizate în spații deschise cu cel mult o mie de persoane. Masca de protecție poate fi eliminată la locul de muncă în spații închise unde își desfășoară activitatea cel mult 5 persoane, cu condiția ca acestea să fie vaccinate. Tot de la începutul acestei luni, copiii de peste 12 ani din România pot fi vaccinați anti-Covid cu serul Pfizer, dar numai după acordul prealabil al părinţilor sau al tutorelui legal. Decizia vine pe fondul scăderii ritmului vaccinării, motiv de îngrijorare pentru autorități. Pragul pe care şi-l propuseseră, de 5 milioane de vaccinaţi până la 1 iunie, nu a fost atins.

PNRR al României a ajuns la Bruxelles

Guvernul de centru-dreapta de la București a prezentat public, pe 2 iunie, Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – 1.200 de pagini trimise Comisiei Europene cu măsurile în baza cărora România ar urma să atragă puțin peste 29 de miliarde de euro. Banii, sub formă de subvenţii şi împrumuturi, fac parte dintr-un plan amplu, de circa 672 de miliarde de euro, gândit la Bruxelles pentru ca toate ţările membre ale Uniunii să depăşească consecinţele economice ale pandemiei de Covid-19. De cei 29 de miliarde de euro care i-ar reveni României, autoritățile vor, între altele, să construiască peste 400 de km de autostradă, sute de şcoli şi creşe sau să renoveze zeci de spitale.Premierul Florin Cîțu a precizat că împrumuturile pe care le va face România prin PNRR vor fi folosite doar pentru investiţii:

„Avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de şcoli, iar împrumuturile pe care le facem prin PNRR sunt la o dobândă mult, mult mai mică – vorbim de 0%, zero şi ceva, dobânda la care se împrumută Germania, Spania, Italia, din zona euro. Deci, pentru România reprezintă un plus faptul că ne putem împrumuta la aceste dobânzi şi vom putea să investim.”

Prin PNRR, Executivul se angajează şi la o serie de reforme, printre care cea a pensiilor. PSD, în opoziție, spune că o parte din fondurile alocate prin Plan vor merge spre clientela politică a partidelor la putere, în timp ce pe românii de rând îi aşteaptă austeritate,îngheţarea veniturilor și creşterea vârstei de pensionare. La o zi după prezentarea Planului Național de Redresare şi Rezilienţă, premierul Cîțu a anunțat că alocaţiile pentru copii nu vor mai fi majorate anul acesta,așa cum prevede legislaţia, iar o nouă lege a pensiilor ar urma să intre în vigoare în primul trimestru din 2023, cu o posibilă creştere graduală a vârstei de pensionare la femei. PSD a declarat că va ataca la Curtea Constituţională proiectul legislativ prin care alocaţiile pentru copii ar urma să nu fie majorate de la 1 iulie. De asemenea, social-democrații vor să depună o moţiune de cenzură la adresa actualului Cabinet.

Spaţiul Schengen, la orizont

Comisia Europeană sprijină intrarea cât mai rapidă a României, Bulgariei şi Croaţiei în Spaţiul Schengen – a anunţat, miercuri, comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson. În opinia Comisiei, cele trei ţări respectă condiţiile de accedere în spațiul de liberă circulație, fără controale la frontieră, de aceea, o decizie în acest sens ar putea fi luată în curând de Consiliu. În momentul de faţă, 22 de state membre ale Uniunii fac parte din Schengen, cărora li se alătură Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Parchetul european și-a început activitatea

Parchetul European, condus de fosta şefă a DNA din România, Laura Codruţa Kovesi, şi-a început, săptămâna aceasta, activitatea. Instituţia este menită să lupte împotriva fraudelor cu fonduri comunitare, prin anchetarea şi urmărirea în justiţie a autorilor de infracţiuni ce aduc atingere bugetului Uniunii. Botezul nu va fi ușor: noua structură va supraveghea cheltuirea miliardelor de euro din planul de relansare post-pandemie. Parchetul European are sediul central la Luxemburg. Dintre cele 27 de state ale Uniunii, 5 nu participă la iniţiativă – Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

PNL, la o răscruce de drumuri

Premierul Florin Cîţu şi-a anunţat candidatura la şefia Partidului Naţional Liberal, principalul din coaliția la putere, şi este, astfel, al doilea care intră în cursă, după actualul lider al formaţiunii, Ludovic Orban, pentru alegerile interne care vor avea loc la Congresul din 25 septembrie. Florin Cîţu spune că PNL are nevoie de un suflu nou şi că îşi propune să menţină partidul cel puţin opt ani la guvernare.De altfel, liberali de vază îi susţin candidatura. Ludovic Orban a salutat decizia premierului de a-i deveni contracandidat la şefia PNL, menţionând că această competiţie nu va afecta activitatea partidului şi guvernarea:

„Candidez pentru un nou mandat dintr-un profund sentiment de responsabilitate faţă de Partidul Naţional Liberal şi faţă de destinul nostru comun.„

Ludovic Orban a mai dat asigurări că între el şi Florin Cîţu nu va exista nicio fisură cauzată de lupta internă,date fiind obiectivele de îndeplinit – programul de guvernare, campania de vaccinare anti-Covid şi Planul Național de Redresare și Reziliență.