Retrospectiva săptămânii 06.12 – 12.12.2020
Scena politică din România, după scrutinul parlamentar/Şeful statului român, la Consiliul European/Noul Centru Cyber al UE, în România/Cooperare româno-americană în domeniul energiei
Corina Cristea, 12.12.2020, 11:30
Scena politică din România, după scrutinul parlamentar
Formula parlamentară a următorilor
patru ani, rezultată în urma alegerilor din 6 decembrie, va include PSD, PNL;
USR-PLUS, AUR – Alianța pentru Unirea Românilor -intrată în premieră în
legislativul de la București, UDMR și reprezentanții minorităților naționale,
altele decât cea maghiară.
Au fost alegerile cu cea mai scăzută prezență la
urne din istoria democratică a României, puţin peste 33%. Între factorii avansați ca
ipoteză pentru această situație se numără epidemia de coronavirus care menține
raportările zilnice la mii de noi infectări, în timp ce numărul deceselor
asociate COVID-19 nu a mai scăzut de mult sub 100. Este, de altfel, și motivul
pentru care executivul a decis prelungirea, din nou, cu 30 de zile a stării de
alertă, măsură în vigoare de la jumătatea lunii mai. Decizia survine în timpul
interimatului asigurat de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, după ce, ca o
primă consecință politică a alegerilor, premierul liberal Ludovic Orban a
demisionat. Acesta a ales să facă un pas înapoi și să conducă din poziția de
președinte al PNL negocierile pentru formarea unui majorități parlamentare care
să susțină un viitor guvern de centru-dreapta.
Preşedintele Klaus Iohannis a
convocat, luni, la consultări reprezentanţii partidelor, în vederea desemnării
prim-ministrului. Seria discuţiilor va începe cu reprezentanţii PSD, partid
care a obţinut cele mai multe voturi – aproape 30%. Surpriza scrutinului a
constituit-o rezultatul obținut de AUR, care, la un an de la constituire, a
reușit să obțină voturile a mai mult de jumătate de million de români, devenind
a patra forță în legislativ. Liderii săi se declară radicali, susținători ai
unor valori precum familia, națiunea și credința creștină. În diaspora, care va
fi reprezentată de 6 parlamentari, votul s-a desfășurat pe parcursul a două
zile, iar la urne s-au prezentat circa 265 de mii de români.
Șeful statului român, la Consiliul European
Președintele Klaus Iohannis a
participat, joi și vineri, la reuniunea liderilor UE, unde s-a ajuns la un
acord privind bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027 şi Fondul de redresare
economică post-COVID-19 de peste 1.800 de miliarde de euro, după ce Polonia şi
Ungaria au renunţat să mai blocheze acest plan masiv de finanţare. Cele două
ţări se opuneau condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de
drept, iar compromisul acceptat presupune implicarea în proces a Curţii
Europene de Justiţie.
În urma acordului, România va obţine din bugetul comun
46,7 miliarde de euro pentru diverse politici, de la agricultură, coeziune sau
devoltare rurală până la infrastructură şi transport. În plus, din Fondul de
relansare îi sunt alocate 33,5 miliarde sub formă de granturi şi credite.
Președintele Iohannis a declarat că România este pregătită să folosească aceste
fonduri pentru reforme şi investiţii în sectoare cheie, în beneficiul tuturor
românilor.
Un alt subiect discutat a vizat reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră cu cel puţin 55% până în anul 2030. Șeful statului român a pledat
pentru crearea unui cadru flexibil care să permită tuturor ţărilor membre să
îndeplinească eficient obiectivele în domeniul schimbărilor climatice. Pe de
altă parte, lideri europeni au arătat că situaţia epidemiologică rămâne
îngrijorătoare, în ciuda apariţiei vaccinurilor, astfel încât trebuie continuate
eforturile pentru a preveni un viitor val de infectări cu virusul SARS-CoV-2.
Noul Centru Cyber al UE, în România
România va găzdui viitorul Centru
pentru competenţe de securitate cibernetică al Uniunii Europene, destinat
dezvoltării de înaltă tehnologie şi inovaţie. Centrul va distribui fonduri
europene şi naţionale pentru proiecte de cercetare în securitate cibernetică în
toată Uniunea. În competiţia pentru găzduirea centrului au fost şapte state
membre, iar Bucureştiul a fost preferat în faţa unor oraşe ca München,
Varşovia, Vilnius sau Luxemburg. Surse de la Bruxelles au explicat pentru Radio
România că în final au rămas două candidate, iar România a câştigat în faţa
Belgiei. Faptul că viitorul Centru pentru Competenţe de Securitate Cibernetică
al UE va avea sediul în România reprezintă un succes pentru București şi este
rezultatul unor demersuri diplomatice intense, inclusiv la nivel înalt – a
precizat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Centrul Cyber este prima agenție
a Uniunii Europene care va avea sediul în România.
Cooperare româno-americană în domeniul energiei
La București, a fost semnat,
miercuri, Acordul dintre România şi SUA privind cooperarea pentru proiectele
nuclearo-energetice de la Cernavodă. Termenii documentului fuseseră
stabiliţi încă de la începutul lunii octombrie, cu prilejul unei vizite în SUA
a ministrului economiei, Virgil Popescu, când s-a semnat și un memorandum de
înţelegere cu Banca de Import-Export a SUA (Eximbank). Pentru a-și atinge
țintele de decarbonizare şi securitate energetică, România vrea să retehnologizeze
unul dintre reactoarele nucleare de la Cernavodă și să mai construiască încă
două – proiect evaluat la 8 miliarde de dolari. Eximbank va oferi până la 7
miliarde de dolari finanţare pentru acest proiect, care, odată definitivat, va
face ca Centrala de la Cernavodă să furnizeze aproximativ 40% din cererea de
energie electrică a României, adică dublu decât în prezent. SUA ar putea
finanţa inclusiv extracţia gazelor din Marea Neagră. Odată cu deblocarea
investiţiilor în Marea Neagră, România are şanse să devină cel mai mare
producător de gaze şi energie din Europa.
