Retrospectiva săptămânii 10.05-16.05.2020
Final de stare de urgență în România, început de stare de alertă / Moțiune simplă împotriva ministrului de Finanțe / Previziuni privind economia României /
Corina Cristea, 16.05.2020, 11:45
Final de stare de urgență în România, început de stare de alertă
În România s-a încheiat starea de urgență instituită, în martie, pe fondul pandemiei de coronavirus, aceasta fiind înlocuită, începând din 15 mai, pentru o perioadă de 30 de zile, cu starea de alertă. Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, a cărui conducere a fost preluată de premierul Ludovic Orban, a anunțat noile reglementări, toate activitățile permise trebuind să fie făcute cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei. Astfel, în spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă şi în alte spaţii închise se instituie obligativitatea purtării măştii. Salariaţii din instituţiile şi autorităţile publice, precum şi angajaţii operatorilor economici publici şi privaţi își vor desfăşura activitatea de la domiciliu, iar dacă acest lucru nu este posibil, aceştia trebuie să fie supuşi triajului epidemiologic la locul de muncă. Terasele, cafenelele şi restaurantele rămân închise, la fel şi mallurile, execepție făcând magazinele care au acces direct din exterior.
Se redeschid hotelurile și toate cabinetele stomatologice, muzeele și parcurile – cu excepţia locurilor de joacă pentru copii – iar deplasarea în cadrul localităților se va face fără a mai fi necesară declarație pe proprie răspundere. Obligativitatea acesteia se păstrează, însă, în cazul părăsirii localității, permisă doar pentru motive întemeiate. Transportul aerian, rutier şi feroviar este în continuare afectat de restricţii şi pe perioada stării de alertă. Există şi o noutate: românii care vor reveni din străinătate vor intra în carantină, dar nu instituţionalizată, ci la domiciliu, împreună cu familia. Cei care nu au posibilitatea îndeplinirii acestei condiţii sau solicită acest lucru pentru a nu îşi expune familia pot opta pentru carantina instituţionalizată în spaţii puse la dispoziţie de autorităţi. P
entru perioada stării de alertă, guvernul a decis să prelungească unele măsuri de ajutor economic. Este vorba de plata şomajului tehnic pentru sectoarele economice care rămân închise şi a zilelor libere, până la terminarea anului şcolar, pentru părinţii care stau acasă cu copiii. De asemenea, concediile medicale pentru persoanele aflate în carantină şi cele infectate cu COVID-19 vor fi acordate cu prioritate. Consultaţiile medicale acordate de medicii de familie şi în ambulatoriul de specialitate vor putea fi în continuare acordate la distanţă și se menține decontarea acestor servicii fără folosirea fizică a cardului de sănătate. Pe de altă parte, persoanele juridice şi fizice pot să depună, în continuare, cereri pentru amânarea ratelor bancare.
Preşedintele Klaus Iohannis le-a mulțumit românilor care au respectat măsurile instituite de la declararea, în urmă cu două luni, a stării de urgență și a reiterat că cea mai importantă reformă de care România are nevoie este reconstrucţia statului. “Sănătatea, educaţia, administraţia, sistemele ignorate atâţia ani şi căpuşate trebuie să fie priorităţile noastre, iar legislaţia trebuie croită într-un mod coerent, astfel încât să permită intervenţia rapidă a statului într-o situaţie de urgenţă ori de alertă”, a mai spus șeful statului, care a avertizat, în același timp, că nu va ezita să declare din nou starea de urgenţă dacă situaţia se va înrăutăţi şi datele vor arăta un număr galopant de infectări, care va duce la supraaglomerarea spitalelor. Bilanțul pandemiei indică, în prezent, în România, un număr de infectări de circa 16500, peste o mie dintre persoanele care au luat virusul au murit în urma complicațiilor, iar în jur de 10 mii de persoane s-au vindecat.
Moțiune simplă împotriva ministrului de Finanțe
O moțiune simplă a principalului partid de opoziție din România, PSD, împotriva ministrului liberal al Finanțelor, Florin Cîțu, a fost dezbătută și apoi aprobată, în această săptămână, în Camera Deputaților de la București. Social-democrații consideră că ministrul Cîțu s-a dovedit incapabil să vină cu măsuri eficiente de sprijin pentru economie. Ei spun că, deşi a preluat o economie în creştere, cu un deficit bugetar mic şi cu un nivel redus al datoriei publice ca pondere în PIB, Florin Cîțu ar fi adus România la sapă de lemn. Ministrul este criticat de PSD și pentru împrumuturile contractate în ultima perioadă.
Florin Cîţu a respins, însă, toate acuzaţiile şi a răspuns cu critici legate de stadiul în care a găsit economia după guvernarea social-democrată, încheiată în toamna anului trecut. El a explicat că împrumuturile pe care le-a făcut executivul sunt pentru a acoperi cheltuielile din timpul guvernării PSD şi susţine că prin deciziile actualului executiv, România se va recupera rapid după criză. Florin Cîțu a enumerat în favoarea actualei guvernări liberale programul IMM Invest, informatizarea ANAF sau creșterea încasărilor la buget și i-a acuzat pe social-democraţi că se folosesc de această criză pentru a bloca activitatea guvernului.
Previziuni privind economia României
Economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 4%, faţă de un avans de 3,2% prevăzut în noiembrie 2019, ca rezultat al crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19), se arată într-un raport publicat, miercuri, de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Pentru 2021, instituția financiară internațională se aşteaptă la o expansiune de 4% a PIB-ului României. BERD este principalul investitor instituţional din România, având investiţii de peste 8,6 miliarde de euro. Şi Comisia Europeană şi-a înrăutăţit estimările privind economia românească în acest an şi a estimat că România va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, după mai mulţi ani de creştere robustă. La rândul său, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.
