Retrospectiva internă 2018

Sumar: Un 2018 politic extrem de agitat / Justiţia, unul din motivele de profundă divizare a societăţii / An de grație pentru agricultura românească /

Roxana Vasile, 05.01.2019, 11:44

Un 2018 politic extrem de agitat

Românii
care au visat la o coabitare liniştită președinte-Guvern
și-au văzut, și în 2018, speranțele spulberate. Războiul dintre șeful de
dreapta al țării, Klaus Iohannis, și Executivul de coaliție PSD-ALDE – condus,
din 29 ianuarie, în premieră, de o femeie: Viorica
Dăncilă – a atins cote paroxistice. Chiar dacă a fost An Centenar, fiind marcat
un secol de la crearea statului unitar român, părţilor le-a fost imposibil să
treacă în surdină ostilităţile. Susţinut
de liberali, președintele
Iohannis, care încă din luna iunie și-a anunţat candidatura pentru un nou
mandat în fruntea României, a criticat, pe parcursul întregului 2018, aproape
toată activitatea Executivului
şi a majorităţii parlamentare, între care modificările aduse Legilor justiţiei
şi Codurilor Penal și de Procedură Penală, pregările în
vederea preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, noua lege a salarizării, respectiv a
pensiilordin
sectorul public, transferul plăţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, ideea mutării
ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim sau rectificarea
bugetară. Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale un număr record de
sesizări de neconstituţionalitate, iar Parlamentului – numeroase cereri de
reexaminare de legi. În plus, el a solicitat în mod repetat demisia fie a Vioricăi
Dăncilă, fie a întregului Guvern, invocând incompetenţa acestora. De altfel, partidele
parlamentare de opoziţie – PNL, USR şi PMP – au depus două moţiuni de cenzură
şi nenumărate moţiuni simple, toate, însă, fără succes. În luna noiembrie, preşedintele
Iohannis a acceptat remanierea guvernamentală propusă de premier, cu excepţia
miniştrilor Dezvoltării şi Transporturilor, ceea ce a făcut CCR-ul să decidă că acesta nu şi-a exercitat
atribuţiile constituţionale atunci când nu a luat act de demisiile ocupanţilor
de la acea dată ai celor două posturi şi nu a constatat vacantarea fotoliilor.

Justiţia,
unul din motivele de profundă divizare a societăţii

Ochiul furtunii politice, dar şi
sociale din România l-a reprezentat, în 2018, Justiţia. La
finele anului, ministrul Tudorel Toader a anunţat că îi trimite preşedintelui
Klaus Iohannis cererea de revocare din funcţie a procurorului general al
României, Augustin Lazăr. Aceasta după ce, în
februarie, acelaşi Tudorel Toader propusese revocarea procurorului-şef al Direcţiei
Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. Luni la rând, Klaus Iohannis s-a
opus vehement unei astfel de măsuri, dar în iulie, obligat de CCR, el a semnat
decretul. A respins, în schimb, propunerea de numire, în locul dnei Kovesi, a
Adinei Florea, invocând condiţii de legalitate, ceea ce face ca, şi la ora
actuală, DNA să fie condusă interimar. Considerată, până la plecarea Laurei
Codruţa Kovesi, vârf de lance al luptei anticorupţie, Direcţia a trimis, în
2018, mai puţine dosare spre judecare în instanţe. A crescut, în schimb,
numărul achitărilor, coroborat cu fuga în străinătate a unor înalţi demnitari
condamnaţi definitiv, pentru care statul român nu a reuşit să obţină
extrădarea.Decizii
ale Curţii Constituţionale, între care nelegalitatea constituirii completurilor
de 5 judecători, s-au repercutat, şi ele, asupra proceselor: unelecondamnări sonore au fost
suspendate. PSD şi
ALDE au văzut
în aceasta începutul înfrângerii aşa-numitului ‘stat paralel ilegitim’, care, în opinia lor, ar încerca
să decapiteze puterea politică legitim aleasă prin ‘fabricarea de
dosare’ întocmite cu ajutorul inclusiv al unor protocoale încheiate, pe ascuns, în Justiţie, cu serviciile
secrete şi a căror existenţă a fost devoalată tot anul acesta. Opoziţia parlamentară
şi o parte a societăţii civile au invocat, dimpotrivă, o vădită încercare a
social-democraţilor de
a-şi aservi
Justiţia, pentru ca unii dintre ei, în frunte cu liderul Liviu Dragnea, să
scape de problemele penale. De departe cel mai mare miting anti-PSD şi
anti-Guvern al anului a avut loc pe 10 august, la Bucureşti, unde Jandarmeria a intervenit împotriva
manifestanţilor,
folosind gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Procurorii militari au deschis o
anchetă după ce sute de persoane participante la miting au depus plângeri
împotriva jandarmilor, care au declarat că şi-au făcut datoria, în baza legii.
În
paralel, la Bruxelles,
Comisia Europeană şi Parlamentul European au avertizat, în toamnă, coaliţia
PSD-ALDE că independenţa Justiţiei, respectarea statului de drept şi combatarea
corupţiei în România au regresat în ultimul an.

An de grație pentru agricultura
românească

Agricultura
românească a înregistrat, în 2018, rezultate istorice. La porumb boabe și
floarea soarelui, România s-a clasat pe prima poziţie din Uniunea Europeană,
iar recolta totală de cereale – de aproximativ 31 de milioane de tone – a
plasat România pe locul trei în Uniune, după Franţa şi Germania. Autorităţile
susţin că acordarea la timp a subvenţiilor, tehnologiile aplicate de fermieri,
mărirea suprafeţelor irigate şi protecţia antigrindină au determinat obţinerea
acestor producţii, în pofida unor condiţii climatice capricioase. Agricultura
şi dezvoltarea rurală au atras, totodată, fonduri europene, fiind, de altfel,
sectoarele cu cea mai bună rată de absorbţie la nivel naţional. Aceste succese
au fost, din păcate, umbrite de cea mai gravă boală a animalelor cu care
România s-a confruntat după al Doilea Război Mondial – pesta porcină africană.

Tot în 2018 …

Tabloul
anului 2018 în România nu ar fi complet fără să amintim, pe scurt, că principalele organisme financiare internaţionale
– Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi Comisia Europeană şi principalele
agenţii de rating şi-au temperat estimările privind creşterea economică a
României, până acum cea mai mare
din Uniunea Europeană, şi au atras atenţia asupra riscului
creşterii deficitului bugetar. Tot în 2018, în octombrie, circa 21% din
cetăţenii cu drept de vot, adică circa 3,9 milioane, au participat la
referendumul pentru modificarea Constituţiei României, în sensul redefinirii
familiei ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, nu
între soţi, aşa cum prevede, în prezent, Legea fundamentală. 91,5% din cei care
au mers la urne au votat pentru, însă prezenţa a fost mult sub pragul de 30% necesar
validării. În fine, în 2018 românii
s-au despărţit de oameni de mare
valoare. Printre aceştia Doina Cornea, simbol al rezistenţei
anticomuniste, regizorul Lucian
Pintilie, istoricul Neagu Djuvara, îndrăgitul jurnalist sportiv
Cristian Ţopescu sau fotbalistul Ilie Balaci.