Retrospectiva săptămânii 09.12 -15.12.2018
Cu trei săptămâni înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, premierul Viorica Dăncilă a prezentat în Parlament priorităţile executivului român la conducerea forului european.
Corina Cristea, 15.12.2018, 07:15
Cu
trei săptămâni înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului Uniunii
Europene, premierul Viorica Dăncilă a prezentat în Parlament priorităţile executivului
român la conducerea forului european. Între acestea se numără conectivitatea,
digitalizarea industriei europene, securitatea internă a spaţiului comunitar şi
a frontierelor, precum şi securitatea cibernetică. Pe parcursul celor şase luni
de mandat, România va milita pentru o Europă puternică şi unitară, în care
conceptul de coeziune economică, socială şi politică va juca un rol esenţial -
a precizat Viorica Dăncilă: Fiecare
ministru are o agendă amănunţită privind atribuţiile şi obiectivele legate de
perioada preşedinţiei şi vă asigur că România nu e şi nu va fi cu nimic mai
prejos decât celelalte state membre. Vin astăzi, în faţa dumneavoastră, cu
aceeaşi viziune şi pentru Europa, o Europă unită, mai bună şi – de ce nu – mai
europeană. De aceea, motto-ul preşedinţiei ce va fi execitată de România va fi:
Coeziunea, ca valoare comună europeană.
Vom acţiona pentru
reducerea diferenţelor de dezvoltare, pentru accesul egal la beneficii, pentru
înlăturarea factorilor care generează separări sau ierarhizări între statele
membre, a mai spus premierul Dăncilă, pledând pentru depăşirea abordărilor de
tipul state membre vechi versus state membre noi sau
Vest versus Est. Deciziile legate de viitorul
politicilor europene trebuie să se reflecte în priorităţile de finanţare ale
Uniunii, iar preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va avea o
contribuţie la proiectarea următorului cadru financiar multianual, în aşa fel
încât să asigure echilibrul între politicile care susţin creşterea şi convergenţa
în spaţiul comunitar, a dat asigurări oficialul român.
Una dintre marile
provocări cu care se va confrunta mandatul românesc va fi migraţia. Este un
dosar extrem de dificil, care nu a reuşit să coaguleze o poziţie unitară a
statelor membre. De aceea, ne propunem să formulăm noi soluţii, care să
garanteze o gestiune eficientă şi durabilă – a declarat Viorica Dăncilă. Viitoarea
preşedinţie românească a Uniunii Europene este interesată, totodată, de
consolidarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi Alianţa
Nord-Atlantică, dar şi de extinderea Uniunii în Balcanii de Vest, extindere
care ar oferi un plus de securitate internă şi externă.
Reunite în şedinţă
comună, Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti au adoptat o declaraţie
în care îşi exprimă disponibilitatea de a colabora activ cu Guvernul cu privire
la toate dosarele majore şi iniţiativele propuse pe perioada mandatului
României la Uniunea Europeană – primul de la aderarea ţării, în 2007.
Legislativul român susţine, totodată, că programul preşedinţiei României la
Consiliul Uniunii va avea în prim-plan o Uniune mai puternică, mai democratică
şi mai aproape de cetăţenii săi.
Prezent la Bruxelles, la Consiliul European,
şeful statului român, Klaus Iohannis, a declarat că
România este pregătită să preia preşedinţia rotativă: Noi suntem pregătiţi. Întotdeauna este loc
de mai bine, dar vreau să vă spun foarte sincer că după anumite sincope care au
existat şi pe care şi eu le-am subliniat la vremea respectivă, pregătirile sunt
într-o fază avansată. Lucrurile se mişcă şi cred că este o veste bună şi pentru
români poate, dar cred că pentru partenerii noştri europeni, chiar dacă avem în
intern abordări dificile în unele zone. Pe preşedinţie suntem rezonabil de bine
pregătiţi şi vom duce lucrurile la bun sfârşit.
Din perspectiva preluării
preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, preşedintele Iohannis a
avut întâlniri, la Bruxelles, cu preşedintele Consiliului European, Donald
Tusk, cu cancelarul Angela Merkel şi cu Juha Sipilä, premierul Finlandei, ţară
care va prelua de la România preşedinţia forului european în al doilea semestru
al anului viitor. Dosare ca Brexitul, cadrul financiar multianual 2021-2027 sau
migraţia vor fi gestionate de Bucureşti în perioada ianuarie-iunie 2019. Nu în
ultimul rând, alegerile europarlamentare vor fi organizate tot sub mandat
românesc, în luna mai a anului viitor. Până atunci, continuă preluarea oficială
de către România a mandatelor europene, în această săptămână fiind rândul celui
de preşedinte al Consiliului Afaceri Generale – moment derulat la finalul
reuniunii miniştrilor pentru afaceri europene, la Bruxelles.
Ministrul delegat
pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a apreciat, în intervenţia sa din
cadrul întâlnirii, eforturile depuse de preşedinţia Austriei, subliniind că
România este pregătită să menţină acelaşi ritm susţinut al discuţiilor care să
conducă la realizarea de progrese consistente pe durata mandatului său. În altă
ordine de idei, Ministerul de Externe de la Bucureşti a salutat adoptarea de
către plenul Parlamentului European a unei rezoluţii prin care solicită
admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.