Retrospectiva săptămânii 11.03 – 17.03.2018
Sfaturi de la FMI/Primăvară capricioasă/Reuniuni regionale la Bucureşti/Solidaritate cu Marea Britanie/Val unionist în Republica Moldova/Carte românească în Germania
Bogdan Matei, 17.03.2018, 07:10
Sfaturi
de la FMI
Fondul Monetar Internaţional recomandă pentru economia României un
amestec echilibrat de politici monetare şi fiscale şi susţinerea investiţiilor,
pentru ca ritmul de creştere înregistrat anul trecut să fie menţinut. Aflaţi la
Bucureşti, reprezentanţii Fondului au subliniat, la întrevederea cu premierul social-democrat
Viorica Dăncilă, importanţa
îmbunătăţirii colectării bugetare şi a menţinerii cheltuielilor publice în
limite sustenabile. Şefa Guvernului a afirmat că măsurile economice şi fiscale
adoptate de Executiv sunt viabile şi că anul acesta estimează o creştere
economică de 6,1%, bazată pe investiţii, în special din fonduri europene. Timp
de aproape două săptămâni, misiunea FMI a făcut o analiză a economiei
romaneşti, o procedură anuală realizată pentru statele membre care nu au un
acord în derulare cu această instituţie. Ei au avut întâlniri atât cu
autorităţile, cât şi cu reprezentanţi ai partidelor politice, sindicatelor,
asociaţiilor de afaceri, mediului academic şi băncilor.
Primăvară capricioasă
Precipitaţiile abundente şi topirea rapidă a zăpezii, provocată de
încălzirea bruscă a vremii, au umflat debitul multor cursuri de apă din
România. Potrivit Ministerului de Interne, au fost afectate de inundaţii zeci
de localităţi din numeroase zone, cele mai grave situaţii fiind semnalate în
centrul ţării. Ministrul de resort, Carmen Dan, a mers personal în localităţile
afectate, unde a încercat să-i convingă pe localnicii aflaţi în calea viiturilor
să-şi părăsească gospodăriile până când trece pericolul.
Reuniuni
regionale la Bucureşti
Şeful
diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a fost amfitrionul omologilor săi bulgar,
Ekaterina Zaharieva, şi grec, Nikos Kotzias, cu care, în cadrul de acum
consacratei trilaterale Bucureşti-Sofia-Atena, a analizat dosare cu relevanţă
strategică în plan regional. Au figurat pe agendă Balcanii de Vest, Vecinătatea
Estică, regiunea Mării Negre, Strategia Dunării şi perspectivele procesului de
pace din Orientul Mijlociu. Cei trei miniştri au apreciat că fondurile comunitare
au la bază principiul solidarităţii europene şi că viitorul buget al Uniunii
trebuie să fie echilibrat şi să nu sacrifice subvenţiile pentru agricultură sau
pentru coeziune. Tot la
Bucureşti, miniştrii Apărării din nouă state ex-comuniste, oficialităţi ale
NATO şi reprezentanţi ai Statelor Unite au reafirmat că flancul răsăritean al
Alianţei Nord-Atlantice trebuie consolidat. Prezenţa
aliată avansată este materializată pe întreg flancul estic al Alianţei, atât în
nord-est, în arealul baltic, cât şi în sud-est, pe teritoriul românesc şi la
Marea Neagră – s-a felicitat gazda reuniunii, ministrul român de resort, Mihai
Fifor. Bucureştiul, în parteneriat cu Varşovia, reprezintă
motorul aşa-numitei Iniţiative B9, din care mai fac parte Bulgaria,
Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria. Reprezentanţii
lor şi-au au dorit să-şi
armonizeze poziţiile înaintea summitului aliat de la Bruxelles, din iulie.
Solidaritate cu Marea Britanie
Ministerul de Externe de la Bucureşti a transmis, într-un mesaj difuzat
miercuri, că România este solidară cu Marea Britanie şi condamnă ferm
utilizarea unui agent neurotoxic de tip militar pe teritoriul unui stat aliat. Reacţia
survine după ce premierul Theresa May a
apreciat că Moscova este vinovată de otrăvirea, în sud-vestul Angliei, a
fostului agent dublu rus Serghei Skripal, a fiicei acesteia şi a unui poliţist
britanic. Numeroase voci ale comunităţii internaţionale au calificat, de
altfel, otrăvirea lui Skripal drept o încălcare gravă a normelor şi a
acordurilor internaţionale privind armele chimice.
Val unionist în Republica Moldova
A ajuns la circa 120 numărul comunelor şi oraşelor din Republica
Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) unde primarii şi consiliile locale
au adoptat declaraţii simbolice de reunire cu România. Aceşti edili locali,
precum şi toţi adepţii reunificării sunt aşteptaţi, luna acesta, la Chişinău,
la marea adunare populară ce va marca împlinirea a 100 de ani de la Unirea
Basarabiei cu România. Iniţiat de Alianţa pentru Centenar, formată din
organizaţii civice din Republica Moldova, România şi diaspora, mitingul e menit
să reafirme convingerea acestora că Unirea este unica soluţie de restabilire a
adevărului istoric, de aderare la UE şi de integrare în NATO, de asigurare a
bunăstării si libertăţii. Provincie cu populaţie majoritar româneasca în
componenţa imperiului ţarist, Basarabia s-a unit cu România la sfârşitul
primului război mondial, pe 27 martie 1918. Uniunea Sovietică a reanexat-o, în
urma unui ultimatum, în 1940, iar pe o parte a teritoriului acesteia a fost
creata actuala Republică Moldova.
Carte românească în Germania
La două decenii după ce i-a mai fost acordat acest statut, România
a fost, săptămâna aceasta, din nou, invitata de onoare a Târgului Internaţional
de Carte de la Leipzig, din estul Germaniei, care a adunat peste 2.500 de
expozanţi din 48 de ţări. La importantul eveniment, dedicat promovării lecturii
şi unul dintre cele mai vechi de acest gen din lume, s-au întânit cu publicul
scriitori români deja consacraţi în spaţiul germanofon, ca Nora Iuga, Mircea
Cărtărescu, Norman Manea sau Filip Florian, precum şi autori tineri, ca Lavinia
Branişte ori Bogdan-Alexandru Stănescu. Au fost promovate peste 40 de traduceri din literatura română,
majoritatea sprijinite de Centrul Naţional al Cărţii din cadrul Institutului
Cultural Român.
