Retrospectiva săptămânii 11.02 – 17.02.2018

Scandal în jurul DNA/Creştere economică record/Înzestrarea Armatei române continuă/Anul european al patrimoniului cultural

Roxana Vasile, 17.02.2018, 07:15

Scandal în jurul DNA

Direcţia Naţională Anticorupţie este
în epicentrul unui nou scandal românesc de proporţii. Fostul deputat
social-democrat Vlad Cosma, condamnat în primă instanţă la cinci ani de
închisoare, a lansat prin intermediul presei acuzaţii gravissime împotriva unor
procurori ai Direcţiei din judeţul Prahova (sud). A susţinut că aceştia i-ar fi
cerut să planteze probe într-un dosar care îi viza pe fostul
premier al PSD, Victor Ponta, şi pe omul de afaceri, Sebastian Ghiţă, fost
deputat prahovean, fugit în Serbia. Vlad Cosma a pus la dispoziţie înregistrări
audio. În replică, într-o
conferinţă de presă organizată miercuri seară, procurorul-şef al DNA, Laura
Codruţa Kovesi, a dezminţit alegaţiile: Procurorii din DNA nu falsifică probe.
Procurorii din DNA respectă legea în administrarea probelor. Modul în care
lucrează procurorii din DNA într-un dosar penal este supus controlului
judecătoresc. În toate dosarele noastre care sunt supuse judecăţii, judecătorii
verifică dacă procurorii au respectat legea atunci când au administrat o probă.
Negând existenţa unui aşa-numit stat paralel ilegitim, care,
potrivit unora, ar încerca să preia controlul politic inclusiv prin
fabricarea de dosare, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, susţine
necondiţionat Direcţia
Naţională Anticorupţie şi declară că,personal, nu vede motive pentru revocarea din funcţie a procurorului-şef
al instituţiei, aşa cum o cer unele voci. Klaus Iohannis: Nişte penali fac o
încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea acestei
direcţii. După părerea mea, această încercare este una jalnică şi
neconvingătoare, iar opinia mea despre munca DNA o cunoaşteţi. Dar îmi face
plăcere să o repet. Direcţia Naţională Anticorupţie şi conducerea DNA fac o
treabă foarte bună. La rândul său, premierul Viorica Dăncilă i-a cerut
ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să clarifice lucrurile, pentru că
trenarea unei astfel de situaţii ar duce la lipsă de încredere în sistem: Lucrurile acestea trebuie lămurite. Nu se poate ca ele să treneze în a
fi verificate, în a veni cu un punct de vedere juridic legat de aceste aspecte,
pentru că toate acestea duc la lipsa de încredere în Justiţie şi nu cred că
este bine să se întâmple acest lucru. Ministrul Toader, revenit de urgenţă
dintr-o vizită oficială în Japonia, a anunţat că va prezenta, săptămâna
viitoare, în plenul Parlamentului un raport privind activitatea Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism (DIICOT)
şi a Ministerului Public. Totodată, joi 22 februarie, distinct de raportul din
Parlament, ministrul Toader va informa presa despre conţinutul şi concluziile
evaluării referitoare la activitatea DNA.

Creştere economică record

Economia românească a crescut, în
2017, cu 7% faţă de anul precedent, acesta fiind cel mai mare avans din 2008
până în prezent – arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de
Statistică. În ultimul trimestru al anului trecut, România a înregistrat cea
mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, confirmată şi de datele
Eurostat. Economistul Mircea Coşea a declarat, pentru Radio România, că această
creştere este un semn că economia reală, economia privată funcţionează în
România şi îşi face treaba indiferent de dificultăţi, dar, totodată, a avertizat
asupra pericolelor viitoare. Mircea Coşea: Dacă continuă o
creştere pe consum, prioritar pe consum, nu vom mai putea avea în viitorii ani
o creştere la acest nivel. Pentru că o creştere pe consum nu e sustenabilă, ea
are puncte de vârf, cum s-a întâmplat în 2017, dar apoi poate să cadă chiar la
jumătatea procentului pe care l-a avut anul trecut.

Înzestrarea Armatei române continuă

Guvernul român a aprobat, săptămâna
aceasta, în şedinţă săptămânală, proiectul de lege pentru achiziţia a trei
sisteme de rachete HIMARS şi a adoptat o hotărâre care stabileşte condiţiile în
care Armata va cumpăra patru corvete multifuncţionale. Astfel, navele vor fi
construite în următorii şapte ani într-un şantier din România, iar prima
corvetă urmează să fie livrată în cel mult trei ani. Prin aceeaşi hotărâre a
fost introdusă şi obligativitatea modernizării fregatelor aflate în dotarea
forţelor navale române. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, este
cel de-al doilea program de înzestrare al Armatei care prevede ca producţia să
aibă loc în România, prin implicarea industriei naţionale de apărare. Primul
program a fost lansat în ianuarie şi prevede achiziţia a 227 de transportoare
blindate de tip Piranha, cele mai multe produse la Uzina Mecanică din
Bucureşti.

Anul european al patrimoniului cultural

La Bucureşti a fost lansat, joi
seară, oficial, Anul European al Patrimoniului Cultural, ce se va declina în mii
de evenimente prin care românii vor putea să cunoască mai bine patrimoniul
cultural al Europei. Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în
capitala României, a
punctat: Vrem să ne asigurăm că patrimoniul cultural
este la îndemâna oricui: sunt multe acţiuni gratuite, la care oamenii pot să
participe. În acelaşi timp, vrem să promovăm o definiţie foarte democratică, foarte largă
a patrimoniului european.Cu un buget de 8 milioane de euro, acţiunea va contribui la educarea şi
informarea publicului larg.